Tot ce apare nou pe acest site poti vedea aici (informatii, fotografii recente, etc).
Tot ce apare nou pe acest site poti vedea aici (informatii, fotografii recente, etc).
INTERVIURI
Pentru a citi stirea click pe ea.
Interviurile de mai jos sunt preluate de pe site uri locale sau centrale.
INTERVIURI PRIMARUL SI VICEPRIMARUL COMUNEI DUMBRAVITA
18.01.2012 - SEMNE BUNE ANUL ARE : ARTICOL INTERVIU CU PRIMARUL COMUNEI DUMBRAVITA, DL CICEU FELICIAN (ZIARUL GAZETA DE DUMBRAVITA)
In ziarul local “Gazeta de Dumbravita” din luna ianuarie 2012 este prezentat un interviu cu primarul Ciceu Felician despre investitiile care vor avea loc in comuna Dumbravita pe 2012. Dintre cele mai importante investitii dl primar spune ca in 2012:
- se va finaliza extinderea scolii din Dumbravita (corpul nou de cladire), se lucreaza la o sarpanta si pe viitor finisaje interioare
- reabilitarea scolii Chechis
- construire corp cladire scoala Rus (7 Sali de clasa pe terenul de sport), reabilitarea la scoala veche si grupurile sociale
- extindere cu inca 2 sali de clase la scoala Unguras
- gasirea unei variante pentru extinderea si modernizarea Caminului Dumbravita (inclusiv grupuri sociale, bucatarie) si un centru civic
- centru after school in curtea scolii Dumbravita pentru pregatirea copiilor dupa orele de scoala
- asfaltare drumuri 15 km in comuna (integral sat Dumbravita si Chechis, 2 km la Carbunari, 1 km la Rus, 1,9 km la Sindresti (aici este prevazut si un pod peste valea Chechisel)
- reabilitare 3 drumuri comunale (DC 25 Rus-Satu Nou de Sus, DC 26 Unguras-Tauti, DC 27 Unguras-Sisesti
- extindere canalizare in Rus-Unguras-Sindresti si Carbunari
- taxa de bransare la canalizare este 500 lei
- statie de pompare pentru alimentare cu apa la Sindresti in zonele de deal
- in 2011 Consiliul Judetean a aprobat Primariei Dumbravita un buget de 5750 miliarde lei vechi, in 2012 s-a aprobat 3777 miliarde lei vechi.
Daca doriti sa vedeti tot interviul cu primarul comunei puteti accesa foto de mai jos (click pe fiecare foto)
In numarul 7/2011 (septembrie) al Gazetei de Dumbravita sunt prezentate interviuri cu primarul (Ciceu Felician) si viceprimarul (Trif Alexandru) comunei Dumbravita. Cine nu a reusit sa citeasca revista puteti sa va informati pe acest site despre realizarile alesilor locali. La finalul interviului aveti un link catre paginile revistei Gazeta de Dumbravita.
FELICIAN CICEU - primar
Nascut in comuna Dumbravita, a urmat scoala generala in satul natal, apoi cursurile liceului Economic.
In 1997 a absolvit cursurile postliceale de contabilitate, iar ulterior in 2001 a absolvit Facultatea de Stiinte Economice. Si-a continuat studiile cu un masterat in “Drept administrativ”.
A fost angajat initial in Primaria Baia Mare, la Directia Venituri, apoi in perioada 2004-2008 a fost viceprimar al comunei Dumbravita, iar din 2008 ocupa functia de primar.
Spune ca principalele realizari din mandatul sau sunt : “Ca am reusit sa finalizam extinderea retelei de apa potabila catre toata populatia din toate localitatile.
Apoi, au fost aproape 20 km de canalizare plus statie de epurare, inclusiv punerea in functiune a acestui sistem de canalizare si cu bransamente pe acest sector de drum. Satisfactiile sunt obtinerea unor finantari pentru anumite proiecte care deserves comunitatea. Pentru ca, in fond , asta ramane in urma muncii de primar.
Nu am calculat cati bani s-au dus de cand sunt primar. Dar le-as putea enumera ca acum le stiu pe de rost.
Pe Ordonanta 7, retea de canalizare, sectia de epurare a fost o investitie de un milion de euro. Extindere retea de canalizare pe fonduri PHARE, 589 mii euro.
Camin Cultural Multifunctional la Carbunari, aproape 6 miliarde, prin Ministerul Culturii (foto de jos).
Pe Ordonanta 7 pentru infiintare baza sportiva in comuna Dumbravita, 5 miliarde lei vechi (foto de jos).
Pe masura 322 am mai semnat un contract de 2,5 milioane euro. Iar daca Ministerul Mediului da raspunsul, mai avem o cerere de finantare pentru canalizare la Rus, Sindresti, Unguras si Carbunari, care se ridica la circa 2 milioane de euro. Aceasta e solicitare de finantare in curs cu mari sanse sa le obtinem. Acestea sunt fonduri atrase de primaria Dumbravita in aceasta perioada.
Am mai avut o finantare la Scoala Unguras, unde este lucrare finalizata si a vizat extinderea scolii. O lucrare de circa 4,5 miliarde de lei vechi. Tot in acest mandat am avut pietruiri de strazi in Dumbravita, Carbunari doua strazi, Unguras si Sindresti.
Camine culturale modernizate in aceasta perioada a fost Caminul de la Sindresti si finalizari la Rus. Acum avem in plan la Dumbravita sa gasim o varianta sa fie la Camin si o bucatarie si o camera frigorifica. Asa ca vrem sa facem o extindere, inclusiv un Centru civic.
La scoli, din bugetul local s-a facut scoala de la Rus. Aici a fost reabilitata sarpanta plus grupuri sociale. Cand am ajuns primar nu erau grupuri sociale in incinta unitatilor de invatamant si am insistat sa se rezolve problema. Asa ca am alocat bani din bugetul local pentru acest lucru si s-au facut grupuri sociale la Dumbravita, atat la scoala noua cat si la scoala veche. La scoala Sindresti a fost mai mult o contributie a parintilor in colaborare cu comitetul de initiativa a introducerii gazului metan in localitate si Primaria deopotriva. La scoala Rus suntem acum in executarea acestor grupuri sociale.
Mai pot aminti bransamentele la reteaua de canalizare. Pe toata reteaua, oamenii nu au de suportat cheltuielile de bransare. Saptamana aceasta incep lucrarile pe tronsonul prevazut in Ordonanta 7 (Dumbravita-Chechis).
sursa interviului : Revista "Gazeta de Dumbravita"
ALEXANDRU TRIF - viceprimar
Alexandru Trif s-a nascut in satul Copalnic Manastur. Dupa scoala generala, si-a continuat studiile la Lic.”Gheorghe Sincai” din Baia Mare .
A urmat apoi cursurile Facultatii de Horticultura din Iasi si cursurile postuniversitare ale Facultatii de Agronomie din Cluj. A intrat in politica in 1992 si pana in 1996 a fost viceprimar al comunei.
A fost primar in perioada 1996-2008. Iar in perioada 1992-1996 am fost viceprimar. Apoi, timp de trei mandate a fost primar al comunei, iar din 2008 a devenit viceprimar.
Realizarile importante din timpul mandatelor sale sunt extrem de numeroase : „Le-as enumera pe cateva in ordine cronologica, nu neaparat in ordinea importantei pentru comunitate.
Pana in 1998 s-a terminat de introdus reteaua de gaz metan in intreaga comuna. In 1995 s-a deschis in Chechis, in 1996 in Dumbravita si Rus, in 1998 in Carbunari, Sindresti, Unguras. As mentiona ca o contributie majora la investitiile de gaz au avut comitetele de cetateni impreuna cu localnicii care au sustinut 50% din valoarea investitiilor, exceptand Chechisul unde s-a lucrat integral din contributiile localnicilor (mai putin statia de gaz).
Din primul an de mandat am inceput demersurile pentru introducerea apei potabile in comuna. Am depus o serie de memorii impreuna cu doctorii de la Dispensarul uman Dumbravita. In urma interventiilor am fost nominalizati pe o hotarare de guvern pentru introducerea apei potabile prin programul Soleh Boneh, programul de alimentare cu apa a satelor din Romania.
Am avut de lucru serios la punerile in posesie. Au fost probleme si greutati inerente. Dar s-au dus la bun sfarsit. In 1999 ne-a vizitat domnul presedinte Emil Constantinescu. Noi am avut niste alunecari de teren in Dumbravita si la Carbunari, unde a fost distrusa reteaua de apa. Atunci am fost definitiv nominalizati pentru investitia de alimentare cu apa in Dumbravita. S-a facut proiectul si in 2001 au inceput lucrarile, iar in 2004 am pus in functiune reteaua de alimenatre cu apa in toate cele 6 localitati. Ulterior am facut extinderi in toate satele comunei, putatnd spune ca astazi e alimentata in proportie de 99% intreaga comuna.
In 2005 am inceput demersurile pentru executia retelei de canalizare. In 2006 a fost aprobata finantarea pentru acest obiectiv. In 2010 s-au incheiat lucrarile retelei de canalizare pe 8 km si statiei de epurare in Chechis si Dumbravita.
In 2007 a fost depus un proiect pe programul PHARE pentru extindere canalizare in Dumbravita si Chechis prin care s-au executat extinderile de retea de canalizare in Dumbravita si Chechis pe o lungime de peste 9 km, impreuna cu bransamentele aferente.
Tot in 2007 s-a depus pe un program guvernamental pentru asezaminte culturale, o cerere de finantare pentru Caminul Carbunari.
In 2008, dupa ce mi-am terminat mandatul de primar, s-a acordat finatarea. Acest obiectiv este aproape de finalizare acum si din fonduri proprii. Am facut consolidari de maluri pe raul Chechisel, pietruiri de drumuri, renovare camin Unguras, Chechis, iluminat stradal,etc.
In 1996 au inceput lucrarile de executie la Caminul din Rus. Din 2006 am avut reabilitari si extinderi de scoli.
In 2005 am organizat prima editie a Sarbatorii comunei si un festival al Cantecului si Portului de pe Fisculas, care a contribuit la redescoperirea traditiilor si obiceiurilor strabune.
In 2008 am avut, dupa parerea mea, cea mai mare realizare din perioada mandatului : aducerea investitorului american in comuna.
Bineinteles ca nu singur ci ajutat de persoanele care au facut lobby : domnul subprefect de atunci, Gheorghe Achim, cei din primarie si oamenii din Dumbravita. Consider ca am facut un lucru bun pentru comuna, demonstrat prin faptul ca in conditiile crizei economice la noi s-au creat locuri de munca si s-au creat conditii pentru cresterea veniturilor la bugetul local. De-a lungul anilor am avut si satisfactii si neimpliniri, dar consider ca perioada cat am fost primar a fost o perioada buna pentru Dumbravita. Acum privesc cu nostalgie acea perioada, dar si cu bucurie ca am pus bazele dezvoltarii viitoare a comunei.
Am colaborat foarte bine cu viceprimarul Gheorghe Campan, din Chechis si cu actualul primar, Felician Ciceu. Vreau sa le aduc multumiri pentru tot ce au facut si fac astazi. A fost foarte important sprijinul pe care l-am avut din partea Primariei si din partea consilierilor locali. Cea mai mare satisfactie a fost ca am incercat sa rasplatesc increderea pe care mi-au acordat o oamenii din comuna, prin tot ce am facut, sau macar printr un sfat sau o vorba buna”.
sursa interviului : Revista "Gazeta de Dumbravita"
INTERVIURI CONSILIERII LOCALI AI COMUNEI DUMBRAVITA
In numarul 6/2011 (septembrie) al Gazetei de Dumbravita sunt prezentate interviuri cu toti consilierii locali ai comunei Dumbravita. O idee foarte buna de a face cunoscuta parerea, implicarea, realizarile si problemele de viitor pe care le prezinta alesii locali. Fiecare interviu in parte va avea si un link catre pagina initiala a revistei Gazeta de Dumbravita.
Nichita Aurora - Dumbravita
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala ?
Nichita Aurora : Sunt singura femeie din Consiliul local. Sunt consilier local din anul trecut.
Am decis sa ma implic pentru ca mi face placere sa ajut comunitatea daca mi sta in putinta. Nu sunt genul de om care sa stau intr-un loc, iar daca fac munca de teren imi place sa ma implic in orice.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Nichita Aurora : Sunt de putin timp in Consiliul local dar m-am implicat pe partea de reparatii de drumuri, imi place sa I intreb pe oameni ce probleme au si sa aduc la cunostinta autoritatilor locale. Ma preocupa sa stiu pe fiecare „ ce l doare”. In cazul meu nu vin oamenii la mine sa mi spuna ce probleme au pentru ca merg eu la ei. Asta pentru ca lucrez la posta si facand munca de teren aflu mult mai usor ce nevoi au oamenii. Deci, prin natura meseriei aflu problemele oamenilor.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Nichita Aurora : Eu imi doresc sa se rezolve cat mai repede drumurile si sa fie curatenie in localitate. Este importanta si extinderea Caminului Cultural in Dumbravita. Este prea mic pentru nevoile comunei si trebuie sa se extinda. De asemenea mi-ar placea sa se faca la scoala cursuri de engleza si sa se faca ore suplimentare de matematica. Poate se va reusi acest lucru prin Centrul After School ce urmeaza sa se deschida. Imi place sa fiu consilier, o sa candidez si data viitoare. Acum sunt mai la inceput dar m-am obisnuit. Oricum, eu am lucrat cu oamenii dintotdeauna si nu mi fac probleme ca n o sa ma descurc si pe viitor.
Milan Peter - Dumbravita
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicatI in administratia locala ?
Milan Peter: Sunt consilier local din 1990, fara intrerupere. M-am implicat in administratia locala pentru ca am simtit nevoia sa sprijin toate activitatile care sunt desfasurate in cadrul comunei, in care erau atatea goluri, nu erau modernizate caminele, drumurile, la fel o serie de obiective culturale. Am decis sa ma implic in permanenta, pentru ca daca nu te implici in problemele organizatorice, raman nerezolvate, trece timpul si acestea se agraveaza.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Milan Peter : Primul proiect important a fost introducerea gazului. Am fost prima persoana care a stabilit comisii de lucru cu cetatenii. Cand am introdus noi gazul nu era pe nicaieri in zona. Ne trebuia cota de gaz, am mers la fostul combinat Phoenix dupa cota, erau mai multe greutati. Apoi, m-am implicat impreuna cu primarul la introducerea apei. M-am implicat apoi si am sustinut toate proiectele care s-au derulat. Si comunitatea a simtit nevoia ca cineva sa se implice in problemele comunitatii. Eu m-am implicat fara discriminare pentru nici un sat. Am lucrat ca tehnician veterinar si cunosteam fiecare sat din comuna , stiam fiecare ce nevoi are. Am sustinut ceea ce era necesar si s-a realizat.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Milan Peter: Acum, printre prioritatile noastre se numara un proiect pe masura 322,
pentru care avem aprobata finantarea, dar mai trebuie niste demersuri. Mai avem in vedere pietruirea unor drumuri. 0 alta problema este legata de cadastru funciar. Acum, daca un om are trei parcele de teren, una trebuie sa o vanda ca sa Ie poata intabula pe celelalte doua. Astea sunt probleme de Guvern, dar noi ar trebui sa fim initiatorii, sa pornim odata si odata
de jos si sa rezolvam odata problema si sa ne bucuram ca oamenii sunt harnici si muncesc. Nu e vorba numai de hartii, astea Ie face omul. E vorba de delegatul de la OCOT, care trebuie sa vina pentru dezmembrari sau intabular. E o cheltuiala foarte mare.
In linii mari in raport cu alte comune, sunt multumit de realizarile primariei si consiliului local. E un ajutor si contributia fabricii la plata taxelor si impozitelor. Noi in viitor o sa fim numai beneficiari. Daca nu era fabrica de avioane noi eram anemici din punct de vedere financiar. Noi trebuie sa fim foarte multumiti de acest lucru.
Viman Viorel - Dumbravita
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati In administratia locala?
Viorel Viman : Acesta este primul mandat de cand sunt consilier local. Am decis sa ma implic din tot sufletul sa facem tot ce-i bine pentru comunitatea noastra.
Reporter : Care sunt ceie mai importante realizari, proiecte in care v-ati impiicat?
Viman Viorel : Ne am implicat si ne-am implica in toate proiectele, dar problema sunt banii. Iar daca nu sunt bani, degeaba tot vorbim noi, consilierii.Noi toti ne-am dori sa fie toate drumurile asfaltate, sa fie tot ce I mai bun pentru comuna.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Viman Viorel : Cel mai important ar fi ca anul viitor sa se poata asfalta drumurile din sat. Lucrarile la canalizare, la apa, la gaz s-au facut, iar acum ar trebui sa se asfalteze drumurile pentru ca sunt la pamant. Este adevarat ca nu se putea turna asfalt pana acum, dar in acest moment, fiind terminate lucrarile ce presupun sapaturi, s-ar putea asfalta daca am reusi sa primim ceva bani. Proiecte pentru drumuri s-au facut desi sunt si alea foarte scumpe. Cand vin oamenii si ne spun ce necazuri au, noi transmitem mai departe in sedinta de Consiliu Local si se iau masuri in ordinea prioritatilor. Noi discutam absolut toate problemele oamenilor si ce-i posibil se rezolva. Ca daca nu sunt bani, nu putem face foarte multe, totul e in functie de prioritati. "Cu toate astea, eu sunt optimist, pentru ca toti incercam sa facem ce-i mai bine pentru comuna. Fara discutie, in comparatie cu alte comune, stam foarte bine, ca avem canalizare, apa, gaz si toate facilitatile. Ca uitati-va cata saracie si somaj sunt in judet. Dumbravita e invidiata de multi,si cu toate astea noi ne dorim sa fie cat mai bine.
Balaj Florea - Chechis
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Florea Balaj: Din' 92 ma implic in problemele locale. Am fost consilier in mandatul '92 - '96, a urmat o pauza de 4 ani si din 2000 sunt din nou consilier, pana acum. Am decis acest lucru pentru ca mi-am dorit sa ajut comunitatea.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Florea Balaj: Sunt multe lucruri despre care pot spune ca m-am implicat si eu. Am fost preocupat de introducerea gazului in localitatea Chechis. De fapt, m-am implicat pe toata comuna, ca am adus hotarare de guvem. Eu m-am preocupat direct de chestia asta. De asemenea, acum vreo 5 ani m-am implicat in asfaltarea a 5 km de drum in Chechis (si aici nu-i yorba de drumul judetean, ci de drum comunal). A fost primul asfalt in localitate. Am facut 15 km de balastare in camp, pe drumuri agricole, pentru ca era nevoie sa poata intra oamenii pe terenuri. Sunt mai multe. M-am implicat si in renovarea Caminului Cultural, s-a facut camera frigorifica, bucatarie. Se poate spune ca eu am fost omul de legatura cu administratia locala pentru tot ce a insemnat investitii in Chechis. Fac acest lucru din 92 incoace.
Reporter: Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Florea Balaj: Sunt mai multe probleme, . dar cele mai importante sunt sa rezolvam cu pasunea care a fost a Chechisului si care trebuie sa se retrocedeze. Este vorba de 92 ha, care sunt pe orasul Baia Mare. Vrem sa punem la punct scurgerile pentru apele pluviale, cu santuri si tot .ce trebuie. De asemenea, este nevoie de inca 3 km de canalizare in Cheehis, refacerea drumurilor in camp, iluminatul etc. Cred ca incet se vor realiza, dar asta in timp, pentru ca e greu. Dar cel mai important este sa ajutam oamenii cat mai mult, pentru ca ei ne-au ales. Oricum, din 92 si pana acum pot spune ca a evoluat foarte mult comuna noastra. Speram sa evolueze lucrurile tot la fel si putem spune ca suntem pe drumul cel bun. Oamenii sunt intelegatori si harnici, ne ajuta mu1t. De exemplu, cand i-am rugat sa iasa la vot, au iesit 65%. Avem in sat oameni responsabili care se implica atunci cand sunt probleme.
Gheorghe Campan - Chechis
Reporter : Cand , cum si de ce ati decis sa va implicate in administratia locala ?
Gheorghe Campan : Eu m-am implicat in administratia locala de cand ma stiu, din 1972. Eu sunt vechi activist al partidul (hohote n.red.). si am trecut prin toate. La Revolutie eram viceprimar, apoi am mers Sef de depozit la Cooperatie si in '96 am reajuns viceprimar, si de atunci sunt consilier local. Ma implic, pentru ca daca asta am facut de cand ma stiu nu pot sta cu mainile in san cand e de rezolvat o problema.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Gheorghe Campan : M-am implicat in introducerea gazului metan, apa, drumuri, Caminul de la Rus, Caminul de la Dumbravita. Nu m-am implicat numai pe problemele din Chechis, pentru ca fiind viceprimar trebuia sa fiu atent la toata comuna. Si dup ace am devenit consilier m-am axat pe toata comuna, pentru ca nu poti face diferente. Unde a fost de pus umarul, am ajutat cu ce am putut.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Gheorghe Campan : In perioada asta ar mai fi de terminat canalizarea la comuna si pe celelalte patru sate care nu au inca
(Rus, Unguras, Sindresti si Carbunari) si ar trebui reparate drumurile din extravilan si intravilan. Dar asta se face dupa ce-i terminara canalizarea sa nu fie nevoie sa se strice ce s-a facut cu noi sapaturi.
In Chechis s-a facut canalizarea, dar nu s-au reparat inca drumurile. Dar e normal pentru ca aceste lucruri se fac pe etape, ca nu poti face drumul si apoi sa strici sa faci canalizarea. De asemenea, mai este nevoie de legatura cu Ocolisul, cu Grosi, lucruri care erau in proiect pe vremea PSD-ului, dar au disparut ca au venit astialalti. Acum nu sunt nici pe lista de rezerva. Deci este de lucru si pe viitor.
Octavian Petrisan - Chechis
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati In administratia locala?
Octavian Petrisan : Sunt consilier de 5 ani. La mine a fost o conjunctura, pentru ca a pIecat un consilier si eu am fost urmatorul pe lista. M-am implicat mai mult pentru ca, fiind tanar, mi-am dorit sa pot ajuta tinerii In mod special, dar si sa rezolv problemele satului Chechis.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Octavian Petrisan : In primul an pot spune ca a fost mai mult o perioada de acomodare, pana m am Invatat. Dar acum am reusit sa ma implic In programul cu canalizarea. De asemenea, m-am implicat alaturi de ceilalti doi consilieri din sat, atunci cand au fost probleme cu Urbisul la noi. Au vrut sa ne suspende cursele. In rest, m-am implicat In problemele care s-au ivit. Sunt multi oameni care vin si-mi spun ce probleme au. Mai mult sunt probleme personale si In masura In care poate Primaria sa ajute se raspunde cererilor. In limita posibilitatilor ajutam. Acum m-am implicat Intr-un proiect pentru echipa de fotbal, dar nu as vrea sa dau detalii pentru ca vreau sa fac o surpriza. In general Incerc sa ma implic In problem ce tin de tineri. De exemplu, Ie mai dau cate un sfat cand imi spun de locuriie de munca. Noi avem mare avantaj cu Fabrica de avioane si cu Aramis-ul. Dar fabrica de avioane e o oportunitate mult mai buna. Eu chiar am discutat cu multi si ii Indrum spre cate o scoala tehnica. Sunt multi care au luat bacalaureatul si i-am sfatuit sa mearga la o facultate cu profil metalurgic, pentru ca, avand fabrica aici, au posibilitari mari de tot de angajare daca se specializeaza. De asemenea, Ie spun sa Invete limba engleza pentru ca cineva a stiut ca vor veni americanii. Eu Incerc sa-i constientizez ca au o deschidere si o posibilitate de locuri de rnunca. Chiar i-am spus baiatului meu sa Invete engleza ca si daca n-o sa-i placa sa lucreze fizic, are sanse sa-si gaseasca un loc de munca Intr-un birou.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o
reprezentati?
Octavian Petrisan : Mai este problema drumurilor, dar deocamdata nu sunt bani. Acum avem un proiect in destasurare si s-ar putea sa Ie mai aducem la adevar, dar nu In totalitate. Mai avem o problema ca avem un teren In zona Italsofa si sper sa-l recuperam. In rest, sunt mici probleme, obisnuite pentru fiecare localitate. Problema este ca banii sunt putini, ne mai ajuta UACE-ul cu ce se poate.
Medan Gavril - Sindresti
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Gavril Medan: Am fost consilier dupa Revolutie, un singur mandat nu am fost. Nu am fost consilier in perioada '96 - 2000, in rest, in toti acesti ani am fost consilier local. Practic am vrut sa fiu consilier local pentru o mai buna gospodarire, pentru a ajuta populatia, pentru a se face ceva in comuna. Satul nu era reprezentat de nimeni si m-am hotarat sa incerc eu sa fac treaba asta.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Gavril Medan: Am reusit sa aducem Caminul Cultural la un standard bun. L-am utilat, am schimbat interiorul, o bucatarie, un grup social pe care nu-l avea, incalzirea, geamuri termopan. Am prins acum un proiect pe masura 322 cu asfaltare si un pod peste vale unde era necesar (spre horincie). Cu partea de canalizare suntem iar "in top" si cred ca vom prinde proiectul, am bagat apa si gazul in zona. Deci, treaba este destul de buna. Acum mai avem cateva zone de asfaltat si putem spune ca starn bine. Dar aceste lucrari se fac pe etape, pentru ca intai trebuie terminate sapaturile si apoi se asfalteaza. Pe masura 322 am prins asfaltare integrala in zonele cu canalizare, Dumbravita - Chechis unde e canalizarea realizata, iar pe celelalte sate numai niste ulite mai importante, pana se va face canalizarea. Bineinteles ca ma implic nu numai pentru ce tine de Sindresti, ca din moment ce suntem consilieri comunali inseamna ca pentru fiecare sat trebuie facut ce trebuie.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Gavril Medan : Prioritara e canalizarea, pentru ca atata timp cat exista apa curenta, obligatoriu trebuie canalizare. Reteaua de apa in Sindresti este finalizata. Apoi urmeaza asfaltari. Ar fi necesara o bucatarie mai mare la Caminul Cultural din Sindresti cu camera frigorifica. Iluminatul este satisfacator. Cam astea sunt problemele de interes. In general drumurile spre terenurile oamenilor sunt practicabile. Am mai pietruit din ele, dar ar mai fi necesare unele pietruiri. Lumea inca nu-i obisnuita sa conlucreze cu consilierii locali, vin mai putini sa mi spuna ce probleme au, dar in timp cred ca se vor schimba lucrurile. Important este sa reusim sa facem rost de bani, ca mai sunt multe lucruri de facut. Pot sa spun ca de-a lungul timpului am reusit sa facem lucruri si fara bani. Am facut cate o "claca". Asa s-a reusit intretinerea pasunii. Sunt cateva persoane care vin la astfel de actiuni de voluntariat, pe care-i pot mobiliza. Dar sunt tot cam aceiasi in toti anii, pe ceilalti nu-i prea intereseaza. Important este ca sunt oameni pe care ne putem baza. As mai putea aminti ca am facut un teren de sport pentru tineret in Sindresti, anul viitor o sa-l inauguram, l-am inierbat, I-am imprejmuit si precis o sa fie gazonul mai bun decat cel de la televizor unde joaca echipele mari (hohote).
Bele Nicolae - Unguras
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Nicolae Bele: Eu reprezint Ungurasul in Consiliul Local.Eu m-am implicaf tot timpul in problemele satuluLChiar acum am venit de la scoala ca a fost o sedinta. Eu ma implic in toate problemele satului meu si, daca trebuie, si cand este vorba de celelalte sate ce apartin de comuna. Sunt consilier local din 1990,cel mai vechi consilier din comuna. M-am implicat sa fac tot ce s-a putut pentru sat. Si pentru comuna m-am zbatut mult, de exemplu, cand s-a facut Caminul din Rus, dar si cand s-au facut alte treburi.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Nicolae Bele : Dintre cele mai importante realizari as aminti deschiderea drumului din Rus pana in Tauti. Bineinteles ca asta s-a facut, cu sprijinul Primariei, dar a fost nevoie de cineva care sa se implice direct in problema. De asemenea, am reabilitat Caminul din Unguras. Sunt multe de spus, daca le-am lua pe rand.
Prima data m-am implicat in consolidarea raului sa se faca aparari de maluri impotriva inundatilor. Apoi, m-a preocupat, Introducerea gazului in sat si introducerea apei. Cam tot ce sa facut aici s-a facut si prin mine. Pentru ca eu m-am implicat in toate problemele. Ni s-a acordat o suma in baza unui proiect si am inceput sa extindem scoala cu doua sali de clasa. Pentru ca avem nmai 2 sali de clasa si una e gradinita. Este, de fapt o singura sala,in care invata 4 clase. Am facut fundatia, dar de anul trecut ne-au stopat continuarea constructiei.
Asa ca m-am implicat pe tot locul si am obtinut promisiuni sa continuam. Copii avem in Unguras si am vrea sa finalizam cat de repede constructia. Bineinteles ca eu am venit cu aceasta idee. Vin oamenii din sat si mi spun ce probleme au. Nu-s eu ca un primar local, dar fac legatura cu autoritatile la cererea oamenilor. Eu le duc mai departe nevoile si cu sprijinul Primariei le solutionam cand se poate. Ma inteleg bine si cu conducerea Primariei, nu este nicio problema.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Nicolae Bele : Prioritara ne este scoala. Nu ma las pana nu vad scoala rezolvata sa poata copii sa invete si sa aiba un grup social. Pentru ca elevii de clasa I si cei de gradinita trebuie sa mearga 200 m pana la toaleta.Este greu pentru saracii copii, mai ales iarna. Chiar zilele trecute a fost dl. Iulian Gheorghe, directorul de la Fabrica de avioane, la noi, si am discutat. In limita posibilitatilor ne vor ajuta si ei. La biserica facem un altar de vara. Dl.director de la UACE ne-a promis ca ne au in evidenta si cu cat pot ne ajuta si ei. Nu se pune problema autoritatilor locale, ca ei saracii ar da, si intotdeauna am impartit banii cum se cade, numai ca daca nu i de unde, nu poti da.Oricum eu pot spune ca a inflorit comuna noastra. La noi in comuna s-au facut cam de toate pana acum. Sunt foarte multumit cum se conduce comuna si ce se face. S-a facut in toate satele ce trebuie si am ajuns sa fim invidiati de toata zona. Noi avem toate facilitatile. Mai sunt mici lucrari, este adevarat dar ce i esential s-a facut. Mai mult noi ne putem mandri ca avem locuri de munca. Daca am mai avea macar un investitor ca UACE am fi cei mai tari. Stiti ce se intampla? Bugetul de la stat e putin, iar o fabrica precum cea de avioane aduce bani frumosi la bugetul local. Iar asta se simte enorm. Numai cel care nu stie si nu vede bine spune ca nu i asa.
Cadar Dumitru - Rus
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala ?
Dumitru Cadar : Pe partea de administratie locala pot spune ca e o dezamagire pentru mine din cauza politicului, vreau sa ma fac om serios. Ca vedeti ca cine face politica e catalogat altfel. Pe de alta parte la nivel de comunitate mica nu se considera ca faci politica, ci reprezinti comunitatea. Dar, pana la urma politicul decide. Eu am fost prima data delegat satesc. Consilier sunt din 2006, ca era cineva care si-a dat demisia si am intrat eu. Ce inseamna delegat satesc? S-au facut alegeri si n-a fost nici un consilier din Rus. Asa ca, pe langa consilierii cu mandat trebuia sa fie reprezentat satul de cineva. Eu nu puteam vota dar eram acolo pentru a le aduce la cunsotinta situatia din sat. Eram un fel de consultant local, cu toate drepturile, in afara de dreptul de vot. Delegatul se alege cu adunare absteasca, jumatate plus unu din voturi. Iar consilier local sunt din 2006. Eu m-am ocupat din' 94 de problemele comunitatii, n-a fost ceva nou.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Dumitru Cadar : M-am implicat inca de la inceput de introducerea gazului metan. Pentru comunitate m-am zbatut si inainte sa fiu consilier.M-am implicat si cand s-a introdus telefonia, am avut un merit si pentru demararea lucrarilor la Caminul Cultural. Cand s-au dat primii bani, 250 milioane pentru inceperea lucrarilor am avut mare rol acolo. Am fost la Bucuresti si am discutat de finantare ca proiectul era facut si aveam nevoie de bani.
Acum ma implic foarte mult la un drum. Vreau sa facem drumul Rus - Satu Nou. Este una dintre dorintele mele. Promisiunile sunt clare, I-am trecut in categoria de drum comunal, ca nu era, apoi am facut proiectul si acum cautam finantarea. Ma implic, atata ca sunt scarbit de politica. Din pacate in Romania daca mergi pe linia politica poti sa nu te tii de cuvant. Dar oamenii stiu ce am facut, ca nu am facut pe ascuns. La mine vin oamenii cand au probleme. De exemplu, cand e nevoie de un podet, sa trimitem o masina de piatra pe un drum, etc. Sunt unele lucruri marunte care trebuie insa rezolvate. Iar eu trebuie sa fac legatura dintre oameni si autoritati. Nu vreau sa ma laud dar ce am promis m-am tinut de cuvant. De exemplu, cand era denivelat imasul am rezolvat cu cei de la Primarie sa se niveleze zona.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Dumitru Cadar : In afara de drumul Rus - Satu Nou, mai este nevoie de extinderea canalizarii in Rus – Sindresti – Unguras.
De asemenea, mai este pe masura 322 asfaltarea a 1200 m care merge tot in Rus in interiorul localitatii. Sigur ca mi-as dori sa fie cat mai bune drumurile din extravilan.
Vrem sa fie asfaltat tot intravilanul, iar la extravilan sa fie bune drumurile de acces.
Pasca Gheorghe - Rus
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Gheorghe Pasca : Sunt la primul mandat de
consilier local. Partidul a fost liantul sa ajung in aceasta functie, desi pe plan local nu conteaza partidul ci omul. Am fost propus si de primar si dupa primar am avut cele mai multe voturi, deci am avut increderea oamenilor pentru aceasta functie. Ca pentru oameni faptele vorbesc. Pe mine nu ma intereseaza politica
Eu, daca fac ceva, fac pentru oameni si sa ramana ceva.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Gheorghe Pasca : Da, eu sunt din Rus si m-am implicat in amenajarea unor drumuri, definitivarea Caminului la partea de incalzire si grupuri sociale. Dar cel mai mult m-am implicat sa punem la punet scoala. Am reusit sa o invelim, sa inlocuim niste geamuri, acum facem grupurile sociale. Totusi, este o institutie de care este nevoie zi de zi, asa ca trebuie sa fie pusa la punct. Scoala e prioritara si noi avem
perspective mari cu Ungurasul si Sindrcstiul. M-am. implicat si penrru casa parohiala. 0 parte din bani
s-au obtinut de la Primarie si urmeaza ceva si de la UACE. Ca nu se poate sa facem numai din banii care se aduna din impozite la Primarie. Sa stiti ca la noi nu, se tine cont de culoarea politica. Consilierii suntem foarte uniti si suntem invidiati si de alte comune si chiar orase. Si putem spune ca toate s-au facut intr-o perioada scurta. A fost implicare in proiecte, s-a adus apa, s-a extins reteaua de apa, canalizarea. Sunt obiective importante. Pentru ca noi ne-am permis sa facem proiecte, ceea ce altii n-au putut. Am avut mare noroc cu venirea la noi a fabricii de avioane. Ca numai din taxele pe dadiri si teren de la ei strangem mai mult decat strangem noi impozit de pe toate satele. Si atunci e mare avantaj. De asemenea, pentru situatia actuala a ajutat mult §i
primarul si viceprimarul pentru ca s-au implicat In proiecte. Sunt preocupati de asa ceva si asta conteaza mult. Cum am castigat increderea oamenilor sa ajung consilier? Lumea ma stia de la serviciu si s-a
stiut ca suntem o familie serioasa. Asa am castigat "omenia" si increderea in sat. De asemenea, am mai realizat un pod. Era o punte pe care ne-a luat-o apa si pana la urma, cu ajutorul Primariei, am finalizat. Si acolo m-am implicat personal. Primaria a fost cu banii, eu am luat materialele si cu ajutorul vecinilor din sat am turnat placa. Am facut "claca" asa cum se facea pe vremuri ca le-a fost dor si oamenilor. Podul i-am facut acum doi ani. Mai avem de consolidat picioarele, ca e pe structura de tevi. De asemenea, am mai facut un drum catre Biserica. Noi n-am ayut drum la Biserica.
Reporter: Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care 0 reprezentati?
Gheorghe Pasca: Pe viitor vrem sa avem un teren de Fotbal, ar fi vorba sa mai facem o biserica, sa fim fiecare cu biserica lui, pentru ca acum slujesc alternativ ortodocsii si catolicii. Cred ca incet vom reusi sa Ie facem pe toate din moment ce este dorinta si implicare.
Ioan Gojea - Carbunari
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
loan Gojea: Acum sunt la al treilea mandat de cand sunt consilier local. M-am hotarat sa ma implic in administratia locala datorita consatenilor mei care mi-au zis "hai sa facem ceva pentru comunitate". Eu am si o alta calitate, sunt prim corator la biserica de la Carbunari si m-am aplecat spre problemele oamenilor. Au vazut ca ma intereseaza problemele comunitatii si atunci au venit ei cu propunerea asta. Plus ca, fiind pensionar, sunt tot timpul intre cetateni. Ca la noi nu-i prea intereseaza pe oameni din ce partid esti. Cam pe toata lumea intereseaza persoana. Ca sunt din PSD nu-i cine stie ce.
Reporter: Care sunt cere mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
loan Gojea: In cele trei mandate m-am implicat in proiectarea si realizarea Caminului Cultural de la Carbunari, in asfaltarea drumului cand era si primarul de aici, drumul care merge spre Baila Carbunari. M-am implicat impreuna cu viceprimarul si cu consilierul Vasut pentru a se face un drum pietruit si de a duce apa la trei familii cu gospodarii mai izolate. Pentru ca si aceste familii au dreptul la conditii decente. Am reusit sa facem drumul practicabil, sa ducem apa si urmeaza partea de pompare, de instalare a unui hidrofor. Asteptam un aviz de la Electrica sa ne lege hidroforul. De asemenea, m-am implicat sa aiba tinerii de la Carbunari un teren de fotbal. Dupa Revolutie m-am implicat pentru a face 8 clase la Carbunari ca erau numai 4. Da, m-am implicat si inainte sa fiu consilier cu acte-n regula. lar acum m-am implicat intr-o problema foarte importanta, fara nicio pretentie, cu ajutorul UACE,.sa punem toata tamplaria la Casa Parohiala. Sunt niste oameni de omenie, in frunte cu domnul director, lulian Gheorghe. Au fost in vizita la noi si ne-au ajutat. Lucrarile sunt gata. Duminica a fost hramul bisericii si ne-au onorat cu prezenta si domnii de la fabrica de avioane si domnul deputat.
Reporter : Ce probreme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
loan Gojea : Pe viitor as dori sa rezolvam la Carbunari mobilierul interior la Caminul Cultural: mese, scaune, camera frigorifica. Prin asta am face Caminul functional. Caminul e aproape gata, dar noi aducem mese de prin Dumbravita cand avem nevoie.
Valer Vasut - Carbunari
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicate in adminsitratia locala ?
Valer Vasut : Sunt consilier din 1992 continuu. E al cincilea mandate. Am decis sa ma implic pentru a face ceva pentru satul nostrum, Carbunari. Erau multe lucruri ramase in urma, drumurile erau vai de capul lor.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Valer Vasut : Una dintre cele mai importante realizari este drumul care s-a facut in Carbunari, asfaltarea drumului spre bai, caminul cultural din sat, realizarea retelei de apa, de gaz. M-am implicat in toate activitatile. S-a lucrat si pe biserica, interior si exterior, prin contributie de la cetateni.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Valer Vasut : Ar trebui neaparat rezolvat drumul Virful Coastei la Carbunari care acum, de un an de zile, tot insistam cu colegul, cu Gojea, si tot nu reusim sa-I pietruim. Sunt cateva familii care nu pot ajunge acolo cu masina la case. Este acces numai tractor, mai greu si numai cand e uscat. Acesta este un drum pe care dorim sa-l putem termina in acest mandat. Incerc sa demarez acest proiect impreuna cu colegul Gojea. Discutam in permanenta cu oamenii
,despre ce ar dori sa se faca, dar mai putin poti sa realizezi pentru ca nu sunt bani. E adevarat insa ca au crescut incasarile datorita prezentei unui agent economic important in comuna si va fi, iar datorita realizarii scolii profesionale cred ca se va dezvolta economic zona.
sursa interviului : Revista "Gazeta de Dumbravita"
ONICA CERNESTEAN DE 90 DE ANI DIN SINDRESTI
Ziarul Glasul Maramuresului de joi 25.08.2011 ne prezinta un interviu cu Onica Cernestean de 90 de ani din Sindresti.
O nonagenară din Şindreşti este nemulţumită de vremurile pe care le trăim. Am găsit-o gârbovită în pragul casei şi am întrerupt-o din activităţile casnice pe care le desfăşoară zilnic cu multă conştiinciozitate, în ciuda anilor mulţi care o apasă.
Onica Cerneştean a împlinit 90 de ani, dar este sănătoasă şi munceşte în gospodărie.
Deşi pare greu de crezut, are o vacă, pe care o scoate zilnic la păscut, o hrăneşte şi o mulge. Mai mult, îşi cultivă în grădină cartofi şi zarzavat.
Pe vremea războiului a fost cel mai greu de trăit, deoarece oamenii rămâneau într-o clipă fără agoniseala de-o viaţă şi nu se puteau împotrivi. În plus, bărbaţii erau duşi pe front cu forţa şi mulţi dintre ei nu şi-au mai văzut niciodată familiile.
"Io de mică am cuştulit năcazul. Când o fost pă vremea războiului, ruşii şi nemţii strângeau marhăle de la oameni din grajduri şi le mâncau. Am văzut drumul spre Baia-Sprie plin de iosaguri şi oamenii plângând în poartă. Omul meu o stat în Rusia un an şi două luni şi numa printr-o minune o scăpat teafăr şi o venit înapoi acasă. Cei care s-o dus deodată cu el o murit gazaţi. Nemţii o fost tare a dracului, că ei o pornit războaiele.
Mi-s urâţi şi-amu şi nu înţeleg un lucru: de ce să facă omu’ rău pe pământ dacă numa’ un ptic trăieşte? O fost vremuri grele oarecând, dar pe vremea lui Ceauşescu am dus-o cel mai bine. Amu s-o făcut mulţi vagabonzi, că la tăţi li-i lene a lucra. Le trebe la tăţi poptiroş în mână, să nu lucre nimeni, să fie domni. Aşe nu să poate trăi în lume, că nu-i modru", asigură cu hotărâre tanti.
• "Îi tare mare curvuşag în lumea asta"
Cât despre femeile moderne din ziua de azi, aceasta are o părere foarte proastă:
"Nu-mi place că-i tare mare curvuşag în lumea asta. Da’ ele nu-s bune, femeile.
Ar fi bune să le ducă la concentrare şi să le puie la lucru, că-s tare buiece. Aşe n-ar mai avea vreme de făcut măgării şi ar sta să-şi grijească de familie. Păcatul îl duce pă om la pierzanie. Tăt aud la televizor de SIDA. Nu ştiu de unde s-o adunat atât SIDA în Bucureşti şi la Constanţa.
No, numa ele-s de vină că umblă pân tăte ţările şi vin de acolo cu fel de fel de năcazuri. Amu la oameni nu li-i dragă pacea şi liniştea şi le place numa’ sfada şi îmbrânceala."
Ea mai crede că tinerii "ar trebui strânşi cu şurubul şi trimişi la lucru."
• "Am stat bugăt şi pă întuneric şi am răbdat şi foame"
Îşi aminteşte că a răbdat foame, deoarece nu erau posibilităţi de câştig, iar lumea n-avea din ce trăi: "De avea mama două ouă, mă trimitea să le vând ca să putem lua fotoghin să ne vedem sara. N-aveai doi lei să-ţi iei on ptic de fotoghin, aşe o fost lumea de săracă.
Am stat bugăt şi pă întuneric şi am răbdat şi foame, că n-am avut ce face. Amu lumea-i buiacă şi nu ştie de binele ce-l are. Nu-mi place că tineretu’ nu-şi face ani de pensie. Or vedea ei din ce-or trăi când or ajunge la bătrâneţe."
• "Până mă pot mişca, n-oi muri de foame"
Când era fecioară, mergea la sapă o vară întreagă la gazdele din sat pentru a-şi putea cumpăra un şurţ sau "o zadie-n cap". Are o pensie de 600 lei pe care o drămuieşte cum poate să-i ajungă de la o zi la alta.
A muncit 20 de ani la grajdurile Colectivului şi nu i-a fost uşor. Zilnic se îngrijea de un lot de 20 de vaci pe care le hrănea şi le mulgea. La sfârşitul zilei nu-şi mai simţea mâinile, dar nu s-a plâns niciodată de ceva. S-a mulţumit cu cât a avut şi cu cât i-a dat Dumnezeu.
"Şi-amu lucru bugăt, că nu pot sta într-un loc. No, ce să fac? Mă poartă mai mult hirea, că puterile mi-o cam slăbit. Şi moartea asta tăt umblă de sus în jos şi pă la mine încă nu s-o oprit. Mă mai lasă. Până când, nu ştiu. No, nu-i bai. Când a vrea să vină, m-a afla. Mă rog numa’ să fiu sănătoasă, să mai pot lucra şi să nu zac la pat.
Până mă pot mişca, n-oi muri de foame", mărturiseşte cu speranţă bătrâna.
sursa articolului + fotografia : www.glasulmaramuresului.ro
INTERVIU CU DIRECTORUL UAC (FABRICA DE AVIOANE)
INTERVIURILE www.dumbravita.nvn.ro. INCEPEM O SERIE DE INTERVIURI CU DIFERITE PERSONALITATI ALE COMUNEI CARE VOR FI PREZENTATE PE PARCURSUL MAI MULTOR LUNI.
Primul interviu este cu directorul UACE Dumbravita - Iulian Gheorghe
Sunt mandru ca am contribuit ca UAC sa investeasca in Romania
Reporter :
Un scurt CV al directorului UACE Dumbravita
Iulian Gheorghe:
Sunt roman si sunt foarte mandru de asta. Sunt bucuros ca am revenit inapoi si pot sa ajut la demararea unei fabrici in tara mea de origine. Sunt de loc pitestean, am terminat facultatea de Metalurgie din Bucuresti, mi-am inceput masterul si doctoratul acolo, dupa ce am terminat facultatea am ramas ca asistent in facultate, am lucrat pentru dl decan Moldovan din Cavnic, dupa aceea am plecat in SUA pentru a face doctoratul acolo si cu un an inainte de a termina doctoratul am inceput sa lucrez la Universall Alloy Corporation iar acum am deja 11 ani de cand sunt la aceasta companie. Am inceput ca inginer cu partea de cercetare, responsabilitatea mea era sa formez un grup de cercetare, departamentul de cercetare fiind o cheie in succesul oricarei companii. Dupa 10 ani am devenit director pe partea de cercetare pentru tot Universall Alloy Corporation, avem aliaje pe care noi le-am inventat si care acum zboara in Boeing, Airbus. Sunt mandru ca am contribuit ca o astfel de companie sa investeasca in Romania
Reporter :
Va rog sa ne prezentati ce face aceasta fabrica si istoricul ei
Iulian Gheorghe
Obiectul principal este extrudarea, turnarea fiind o parte secundara si nu reprezinta pentru noi principalul mod de bussines.
Compania are 4 locatii (2 SUA, 1 Elvetia si una aici). Compania a inceput practic in 1989 (exista din 1960) an in care a fost cumparata de o companie elvetiana la acea data exista doar fabrica din California si Elvetia.
In California era la acea data 3-4 prese de extrudare iar John Ball a fost numit presedinte inca de la data aceea, compania imbunatatindu si calitatea si livrarea la timp. Cele 2 componente cheie care mentin piata de desfacere sunt calitatea, in primul rand si apoi livrarea la timp, abia apoi vine pretul.
Dupa 89 California si-a imbunatatit calitatea si a crescut foarte puternic, a avut la un momentdat 14 prese, moment in care nu mai era teren. In California fabrica se afla la 4-5 km de Disneyland fiind intr o zona foarte populata, astfel ca a existat nevoia sa ne dezvoltam pe partea de est a SUA pentru ca in acel timp Boeing-ul avea productia foarte mare iar in 95-96 s-a inceput constructia fabricii din Canton (45 km nord de Atlanta) fiind deschisa in 97.
Compania a crescut, a continuat sa aiba piata de desfacere, in principal de la Boeing iar in 2004 am ajuns sa fim cel mai mare producator de produse extrudate pentru Boeing (fuselaje). Pana in 2004 se prodecea produse extrudate numai pentru fuselaje (cabina avionului), nu se producea nimic pentru aripi, astfel in 2004 s-a extins fabrica din Canton cu o presa foarte mare de 16.000 tone care este cea mai mare din vest, doar in Rusia mai existand 2 prese de capacitate mai mare dar nu sunt puse in functiune. De atunci am continuat sa crestem si in 2009 am venit in Romania pentru ca trebuia sa castigam mai multa piata de desfacere in Airbus fiind cel mai mare producator european. Ca producator avioane in zboruri comerciale cele mai mari sunt Boeing si Airbus.
Aceasta companie este numarul 1 mondial in productia de profile extrudate din aluminiu pentru industria aviatica. Produsele noastre sunt parti structurale din avion. Cand ne uitam la avion, aceste extrudate nu se vad, sunt sub „pielea avionului”, daca ne uitam la fuselaj vedem bolturile care sunt prinse de la cap la coada, sub tabla avionului sunt aceste extrudate care incalzesc structura avionului , parti structurale fara de care avionul nu poate sa zboare.
In aripi produsul pleaca de la fuselaj si se duce pana la capatul aripii. Se produc extrudate pana la 30 metri lungime. Orice companie care face un avion cumpara produse de la noi : Boeing, Airbus, Bombardier (Canada), Shorts Brothers (Irlanda de Nord), America de Sud, China, Japonia, Cesna (SUA). Orice companie care construieste un avion cumpara de la noi pentru ca suntem cel mai mare producator de extrudate din lume, pentru ca sa ajungi acolo nu numai ca iti trebuie dedicatie iti trebuie si o statura care sa fie respectata.
Pentru noi este extrem de important sa ne tinem de cuvant si sa fim cat se poate de transparenti. Aceasta este o companie de viitor, in masura in care industria este extrem de jos, noi suntem o companie care avem comenzi pentru cel 7 ani de acum incolo. Comenzile multe pe care le avem se datoreaza calitatii si livrarii la timp. Poti face toate astea pregatind forta de munca, scolarizand-o, pentru ca nu poti face produse de calitate fara oameni de calitate. Am avut succes in SUA si acum in Romania, iar prin deschiderea fabricii de aici avem 45% piata de desfacere a Airbus care este extrem de mult pentru o companie tinand cont ca in Europa sunt inca 3 companii care impart restul de 55%.
Este o companie care vom face ceea ce spunem, care am participat tot timpul in viata comunitatii si n-am avut niciodata probleme cu comunitatea. In SUA eram deja „nascuti”, stiam care sunt asteptarile comunitatii, iar la Dumbravita, ne-am nascut aici si invatam care sunt nevoile comunitatii si sigur ca vom ajunge la stadiul in care vom intelege foarte bine necesitatile ei, cum trebuie sa ne implicam in viata comunitatii ca pana la urma toata lumea sa aiba de castigat, noi sa fim o companie care sa fie profitabila iar comunitatea sa se bucure de prezenta noastra aici,. Acum am inceput sa castigam bani mai multi si vom putea sa ne implicam si mai mult. Este extrem de important pentru noi sa avem o buna vecinatate cu oamenii.
Reporter :
Cati oameni aveti angajati in total la fabrica si cati sunt din comuna ?
Iulian Gheorghe :
Din totalul de aproximativ 190 oameni, din comuna Dumbravita avem 45-50 de oameni (25% din total).
Reporter :
Recent ati avut targuri de munca in comuna Dumbravita, cati oameni ati angajat din comuna la aceste targuri de munca?
Iulian Gheorghe :
Au fost angajate 3 persoane din comuna la aceste targuri de munca iar acum avem 9 copii care vin la practica la noi pentru 3 saptamani iar in august vor veni 10-12 copii in practica la noi. Noi ne bucuram ca reusesc sa invete ceva, ca au o idée despre aceasta fabrica, sefii de departament au instructiuni clare sa lucreze cu acesti copii, idea este ca in momentul in care acest copil termina o facultate sa aiba dorinta sa vina inapoi aici si majoritatea acestor copii sunt selectati sa fie din comuna sau din satele comunei Dumbravita.
Reporter :
50 de angajati din comuna Dumbravita din totalul de 190.... mi se par putini deocamdata
Iulian Gheorghe :
Avem o groaza de programe in care veti fi surprinsi ce vrem sa facem pentru aceasta comunitate in ceea ce priveste educatia, nu va fi pe termen scurt pentru ca nu se pot face “peste noapte”. Am inceput sa ne implicam in scoala, la fel am facut si in USA, vrem sa ajutam scoala prin echipamente, programe scolare, scolarizarea copiilor, pregatirea lor (liceul, alte forme de invatamant) in slujbe care le pot folosi ca sa poata lucra ulterior in fabrica si sa retii acesti copii. Una este sa le dai capacitatea sa aiba o educatie mai buna, al doilea este sa poti sa angajezi pe acesti copii si in felul asta numarul angajatilor din comuna sa creasca. Nici noua nu ne convine sa trimitem autobuze in alte comune departe.
Reporter :
Pentru angajarea in fabrica ce studii trebuie sa aiba oamenii si ce acte trebuie sa aduca ? Daca trebuie pentru angajare studii matematice ?
Iulian Gheorghe :
Este foarte simplu, trebuie sa stie sa adune, sa faca impartiri, sa inmulteasca, recunoasteri in tabele. Problema cu testele a fost pentru ca oamenii nu au fost obisnuiti cu asa ceva si s-au speriat. Am realizat ca aceste teste au speriat multi oamnei si de aceea am dori sa venim in intampinarea oamenilor si sa-i ajutam. V-om organiza niste cursuri pregatitoare, pentru ca oamenii sa se familiarizeze cu aceste teste.
Reporter :
Probabil ca ati pierdut oameni utili fabricii prin aceste teste
Iulian Gheorghe :
Comunitatea are posibilitatea sa vina si sa lucreze aici, dar noi nu putem sa angajam tot satul pentru ca nu sunt atatea locuri de munca; dar pentru fiecare slujba pe care o avem, interesul nostru este sa angajam personal din zona si sa pregatim oamenii ca sa treaca acel test sa poata fi angajat aici. Nu avem niciun interes sa angajam din alta parte. Ca si studii trebuie sa aiba liceul dar nu am trasat neaparat niste criterii clare, de aceea am pus si acel test, pentru ca sunt oameni care la vremea lor nu dadeau astfel de teste si nu vrem sa fie discriminati, este oricum un test mult mai simplu, sa zicem, ca un bacalaureat.
Reporter :
In afara actelor de studii mai trebuie si acte cu specializari pe anumite domenii ?
Iulian Gheorghe :
Specializarile se fac la locul de munca. Ce se cere de la (noii) angajati : sa fie doritori sa munceasca, sa fie harnici, sa aiba capacitatea sa invete si sa vrea sa invete, noi suntem dispusi sa lucram cu oamenii la diferite etape ca sa lucreze la noi, deci trebuie sa fie pregatiti inainte ca sa vina la acest test.
Reporter :
Comunicarea si comunitatea
Iulian Gheorghe :
Este interesul nostru sa comunicam cat se poate de bine cu comunitatea. Este extrem de binevenit faptul ca aveti un site accesat de comunitate, deoarece cautam cele mai bune mijloace de comunicare si diseminare a informatiilor. Oamenii trebuie sa inteleaga cine este aceasta companie.
Oamenii trebuie sa stie daca ne-am implicat in comunitate si in comunitatile in care mai exista fabrici de acest gen (2 USA si 1 in Elvetia). De exemplu in USA avem o casa cu copii orfani sau cu probleme in familie pe care UAC i-a sponsorizat de 10 ani de zile, s-a donat teren, s-au construit cladiri. Bineinteles ca nu ne putem implica masiv de la inceput, totul se va desfasura treptat. Fabrica din Dumbravita a inceput sa produca bani din decembrie 2010, dar chiar si inainte de aceasta ne-am implicat in comunitate.
Reporter :
Este foarte importanta comunicarea, este foarte important ca oamenii sa stie ce se intampla in jurul lor, pas cu pas, cu atat mai mult cu cat orice investitie straina poate fi privita la inceput suspicios pana reuseste sa cunoasca intentiile acelei companii. Aceasta informare din partea cui trebuia sa fie, a companiei, a primariei ?
Iulian Gheorghe :
Informarea trebuia sa fie din partea tuturor. In primul rand nu stii ce sa astepti de la vecinul, nu stii care sunt doleantele, nici oamenii din sate nu au stiut ceea ce vrem noi, nici noi nu am stiut ceea ce vor oamenii dar niciodata nu e prea tarziu, fiind o multime de puncte si de interese comune. Toate se vor rezolva in timp, cu atentie si respect.
Reporter :
Ati avut inainte si alte locatii in afara de Romania ?
Iulian Gheorghe:
Ne-am uitat in Cehia, Polonia si Romania
Reporter:
Ce va determinat sa alegeti Romania?
Iulian Gheorghe:
In primul rand faptul ca aveam in companie romani care erau dispusi sa revina in Romania. Romani sunt oameni primitori, toti americanii care vin aici spun ca asa oameni primitori nu au mai vazut. Ne-am uitat si la faptul ca exista un domeniu ingineresc prezent in zona (Univ din Cluj, Baia Mare). In aceasta zona nu era acaparata de alte firme cum ar fi de exemplu in alta parte din tara. In ce priveste zona, ne-am uitat sa fim mai aproape de vest, tot ce producem fiind pentru export.
Reporter :
Din cate stiu au mai fost locatii (comune sau orase) in jud Maramures unde se dorea sa se construiasca (Tautii Magheraus, Somcuta Mare, Recea, etc), ce v-a determinat sa alegeti Dumbravita ?
Iulian Gheorghe:
Unul din lucrurile importante care l-am avut in vederea cand am cautat un loc pentru fabrica a fost sa fim aproape de o retea electrica; din punct de vedere al mediului electricitatea este cea mai curata. Acesta a fost lucrul primordial in a reusi sa gasim un loc, dar bineinteles ca trebuie sa ai o colaborare cu autoritatile locale, la acea data si primaria si consiliul judetean s-a zbatut sa ne aduca, sa ne atraga in zona.
Reporter :
Beneficiile aduse primariei si comunitatii ?
Iulian Gheorghe:
In 2010 UAC Europe a contribuit prin taxele platite cu jumatate din bugetul primariei, dupa cum am inteles de la dl.primar.
Reporter :
Aveti o suma cat a intrat in bugetul primariei ?
Iulian Gheorghe:
Dl.primar are aceste cifre si dumnealui poate sa va spuna. Noi platim taxe la stat iar din aceste taxe vin taxele locale catre primarie. Jumatate din acel buget a fost acoperit intr-o perioada in care compania nu a avut incasari extrem de mari. Primaria va avea posibilitatea ca de la an la an bugetul sa fie mai mare din taxele pe care le platim noi si celelalte firme din zona. Primarul Ciceu Felician a afirmat public ca bugetul primariei este mai mare decat in perioada de dinaintea crizei financiare, datorita companiei noastre. Practic, in acest fel comunitatea a dobandit o oarecare autonomie finaciara si nu mai depinde exclusiv de fondurile judetene sau guvernamentale, putand sa-si rezolve singura o parte din probleme.
Reporter :
Ce imagine v-ati facut despre comuna si locuitorii ei ?
Iulian Gheorghe :
Sunt oameni deosebiti si extrem de primitori, am tot respectul pe acesti oameni, ma simt ca acasa. Nu cunosc toate obiceiurile zonei, fiind pitestean. Sunt oameni credinciosi si primitori, oameni care dupa ce te cunosc te respecta daca vad ce valori ai, sunt oameni care trebuiesc respectati, sunt oameni harnici. Asta cred ca constituie si succesul acestei companii aici, pentru ca sunt harnici, stiu ce inseamna munca si sa o aprecieze.
Reporter :
Ce le transmiteti cetatenilor dupa primul interviu ?
Iulian Gheorghe:
Va multumesc ca ne-ati primit in randul dvs. aici si aveti incredere ca ne vom tine de cuvant, ca tot ce se va face aici se va face pentru binele comunitatii si impreuna cu comunitatea. Numai impreuna vom putea construi ceva durabil si in beneficiul tuturor.
www.dumbravita.nvn.ro ( Desi este o noutate acest lucru pentru administratorul site ului, fiind primul interviu luat, sper si doresc sa fiti obiectivi in comentarii (daca acestea vor exista) si sa taxati orice eroare aparuta pe parcursul tuturor interviurilor. Acesta este primul dintr o serie de 3 sau poate mai multe luate cu directorul de la Fabrica de avioane. In urmatoarele interviuri se va discuta si alte subiecte de interes local. Este foarte important sa veniti si dvs cu intrebari, pertinente, la care se va raspunde in urmatorul interviu).
Intrebarile le puteti posta mai jos
CIOCOTISAN FLORIN (SINDRESTI) IN DIRECT LA REALITATEA TV
26.09.2010
Ciocotisan Florin din Sindresti in direct la Realitatea TV
Florin Ciocotisan din Sindresti a fost invitat in 25.09.2010 (ora 09:24) la postul Realitatea TV pentru a comenta pe tema mitingului politistilor.
Florin este jurnalist la impactnews.ro si este la prima aparitie pe un post de televiziune national.
Felicitari si la mai multe emisiuni.
Vezi mai jos materialul video
DUMBRAVITA - PAROHUL ORTODOX DIN DUMBRAVITA CIOCOTISAN BOGDAN
26.03.2010
PAROHUL ORTODOX DIN DUMBRĂVIŢA DUCE MISIUNEA PASTORALĂ DINCOLO DE ZIDURILE BISERICII
De aproape un an, parohia ortodoxă din Dumbrăviţa s-a procopsit cu un preot tânăr, ce şi-a luat în serios misiunea pastorală.
Părintele Bogdan Ciocotişan a fost instalat ca preot la Dumbrăviţa, în luna mai a anului trecut.
Odată ajuns aici, nu numai că a adus un suflu nou în ceea ce priveşte viaţa religioasă a comunităţii, dar a iniţiat o serie de activităţi menite să adune şi să trezească interesul, în special al tinerilor, către lucrurile ce ţin de domeniul spiritualului.
Părintele Ciocotişan mărturiseşte că nu face altceva decât să pună în practică proiectele catehetice pe care Patriarhia Ortodoxă Română le are.
Într-un context în care generaţia tânără are tendinţa de a se îndepărta din ce în mai mult de cele sfinte, abordările catehetice, atipice (în aparenţă) pentru cultul ortodox, ale părintelui Ciocotişan oferă posibilitatea de a redescoperi valorile bisericii.
Preotul de aici a reuşit să coboare misiunea bisericii dincolo de pupitrul amvonului, arătând prin aceasta că valorile spirituale promovate de Sfânta Evanghelie pot fi actualizate la vremurile în care trăim, fără ca acestea să sufere vreo alterare.
Proiectul iniţiat de părintele Ciocotişan are în vedere încercarea unui dialog cu tinerii din comunitatea pe care o păstoreşte, pentru a se descoperi care sunt problemele ce îi frământă, în special din punct de vedere spiritual.
• "Tinerii vin la biserică doar formal"
Părintele Ciocotişan mărturiseşte că ideea de a avea o altfel de abordare pentru tineri i-a venit pornind de la faptul că şi el face parte din generaţia tânără.
"Am fost hirotonit relativ curând, prin anul 2006. Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, n-am pierdut relaţia cu tinerii şi cu felul lor de a se raporta la problemele lumii actuale.
Mi-am dat seama că tinerii au nevoie şi de altceva, în afară de prezenţa duminicală la Sfânta Litughie, la care, din păcate, mulţi vin doar formal, dintr-un soi de inerţie. Am realizat că adolescenţii trebuie astăzi implicaţi pe mai multe planuri: social, filantropic sau al catehizării. Am vrut să-i aduc pe tinerii de aici şi într-un alt context decât cel al bisericii, pentru a discuta cu ei şi de a le da un răspuns la problemele care îi frământă", a spus părintele Bogdan Ciocotişan.
Totodată, preotul spune că tinerii gândesc altfel în afara zidurilor bisericii, aceştia scapă de inhibiţia, emoţia şi pietatea pe care le-o induce spaţiul lăcaşului de cult.
• Seri catehetice, în premieră
Pentru asta, părintele Ciocotişan a organizat, în luna decembrie a anului trecut, cu sprijinul primăriei, "Serile Catehetice pentru Adolescenţi şi Tineri". Manifestarea a inclus o conferinţă cu tema "Tinerii şi Biserica" şi s-a încheiat cu proiecţia filmului duhovnicesc "Ostrovul".
Locul de desfăşurare a acestor activităţi a fost Casa de Cultură din localitate. Iniţiativa catehetică a părintelui s-a bucurat de succes în rândul tinerilor, aşa că acesta a hotărât să organizeze o astfel de manifestare şi în Postul Mare.
Aşadar, în 21 martie, Casa de Cultură din Dumbrăviţa a fost gazda unui nou eveniment de acest gen. De data asta, tema de dezbatare a fost "Biserica şi probleme ale lumii contemporane", iar filmul ales spre vizionare a fost "Patimile lui Iisus", în regia lui Mel Gibson.
• Tinerii de la sat, apropiaţi valorilor Bisericii
Părintele Ciocotişan susţine că, atunci când a ajuns în parohia de la Dumbrăviţa, a găsit un grup de tineri cu potenţial spiritual, lucru care l-a convins că merită să creeze un spaţiu favorabil pentru a dezvolta un dialog duhovnicesc cu generaţia tânără de aici. "Tinerii de la sat sunt oarecum dornici să experimenteze lucruri noi.
Nu vreau să fac o diferenţă între tinerii de la oraş şi cei de la sat, dar cei de la sat încă mai au noţiunea aceea de duhovnicie, de spiritualitate pe care au moştenit-o de la bunici şi părinţi. Când am ajuns aici, era un pic plafonată ideea de preot. Am venit cu un suflu nou.
Acest lucru i-a atras foarte tare pe tinerii de aici. După primele slujbe pe care le-am oficiat, i-am oprit într-o duminică după Liturghie şi le-am propus proiectul cu serile catehetice, care a fost foarte bine primit", povesteşte părintele.
• Sprijin deschis din partea Episcopiei
Părintele Ciocotişan a spus că tot ceea ce face el nu este altceva decât o punere în practică a proiectelor de catehizare pe care BOR le are. "La nivel de Patriarhie, se desfăşoară mai multe programe catehetice care includ tinerii. Este programul intitulat: «Hristos împărtăşit copiilor», care se adresează celor cu vârste între 6 şi 17 ani. Un alt program urmăreşte implicare bisericii în înlăturarea fenomenului de abandon şcolar şi se desfăşoară sub genericul «Nu abandona şcoala!»
Şi mai există proiectul Serilor catehetice, care se adresează în special adolescenţilor şi tinerilor, în majoritate elevi de liceu şi studenţi. Văzând acest proiect al Patriarhiei, m-am gândit că ar fi binevenit să-l pun în practică aici, în comunitatea pe care o păstoresc", a mărturisit părintele Ciocotişan.
Acesta spune că l-a consultat pe părintele Florin Stan, responsabil cu catehizarea tinerilor în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, de la care a primit undă verde. Părintele Ciocotişan a hotărât să organizeze aceste Seri Catehetice în perioada celor două posturi mari de peste an. "Nu vreau să cadă în rutină această activitate.
Am observat că tinerii din ziua de azi se plictisesc foarte repede, de aceea, trebuie să fii mereu actual şi să îi abordezi mereu cu lucruri interesante", spune preotul din Dumbrăviţa.
• Adolescenţii se plâng de marginalizare
Serile catehetice organizate de părintele Ciocotişan la Dumbrăviţa urmăresc, în esenţă, realizarea unui dialog transparent şi sincer între preot şi tineri. Părintele Ciocotişan susţine că taina spovedaniei oferă un dialog care de multe ori este guvernat de trac şi inhibiţie din partea tinerilor. "Am urmărit să-i scot pe tineri în afara zidurilor bisericii, ca să-i provoc la dialog şi să văd care sunt problemele lor concrete.
În spatele unui tânăr rebel se ascunde, de multe ori, un tânăr cu probleme şi cu anumite frustrări care trebuie identificate şi vindecate, iar aşa ceva doar prin comunicare şi dialog sincer se poate reuşi", a explicat preotul.
Din cele două întâlniri pe care le-a avut cu tinerii, părintele Ciocotişan mărturiseşte că a identificat două mari probleme care îi preocupă pe tineri. În primul rând, aceştia se revoltă că nu sunt băgaţi în seamă şi că mai tot timpul sunt arătaţi cu degetul. Iar în al doilea rând, adolescenţii se plâng de relaţia mereu conflictuală pe care o au cu părinţii.
"Am observat că tinerii caută de multe ori răspunsuri la foarte multe întrebări pe care ei susţin că nu prea se interesează nimeni să le răspundă. Foarte mulţi tineri susţin că au probleme cu părinţii, mai ales cei de la sat, pentru că de multe ori au contact cu oraşul şi vin de acolo cu idei care nu mai rezonează cu cele ale părinţilor şi de aici apare conflictul", spune părintele Ciocotişan.
Toate aceste probleme, spune el, pot fi rezolvate dacă preotul devine prietenul de suflet al tinerilor şi coboară de pe amvon lângă inima lor, ascultându-le problemele şi încercând să le fie alături în încercarea de a depăşi momentele critice din viaţa lor.
sursa informatiei + fotografia sunt preluate din www.glasulmaramuresului.ro
RUS - VICTORIA DANCIU A CONSTRUIT O BISERICA IN CURTE
13.01.2010
O batrâna din satul Rus si-a facut biserica în curte
Femeia spune că a ridicat biserica pentru sufletul ei şi pentru credincioşii greco-catolici din sat. Satul Rus numără vreo 300 de credincioşi ortodocşi şi tot cam atâţia greco-catolici.
Există o singură biserică, din piatră, unde se ţin atât slujbele ortodoxe, cât şi cele greco-catolice. Victoria Danciu este născută şi crescută în satul Rus, comuna Dumbrăviţa.
De când era copil, şi-a dorit să urmeze calea mănăstirii. „Nu m-au lăsat părinţii să mă duc la mănăstire. M-au măritat în sat. Dar sufletul mi-a rămas la cele sfinte", mărturiseşte bătrâna în vârstă de 81 de ani.
Femeia a lucrat ca învăţătoare în sat aproape 40 de ani. În anul 1994, s-a hotărât să facă ceva pentru satul natal, dar şi pentru sufletul ei. „Există o singură biserică în Rus. Dacă tot aveam terenuri multe, am zis să obţin aprobarea pentru a ridica o bisericuţă din lemn aici, în curte", explică Victoria Danciu. „Aveam patru terenuri bune ca loc de casă, le-am vândut pe toate, pe rând. Am tocmit muncitori din sat, aşa s-a ridicat biserica", adaugă ea.
Până acum, femeia a investit în jur de 80.000 lei în biserică. „Nu am primit nicio donaţie, de la nimeni. Am pensie frumuşică, dar strâng cât pot cureaua, pentru a mai completa ce lipseşte în biserică", mărturiseşte bătrâna. Acum, ea trăieşte într-o sărăcie lucie.
Spune că ar mai fi nevoie de vreo 20.000 lei, pentru a cumpăra restul de mobilier, cărţi şi icoane. Doar clopotul a costat 6.000 de lei. Acesta a fost sfinţit de către ambii preoţi din sat în urmă cu doi ani.
Nemulţumirea sătenilor: e departe de centru
Preotul greco-catolic din Rus, Daniel Mureşan, spune despre femeie că este evlavioasă de când o ştie. „A fost alegerea ei să ridice această biserică. Iar dacă episcopul va hotărî să mă trimită să slujesc în ea, o voi face", spune preotul.
Sătenii au o singură nemulţumire, şi anume aceea că bisericuţa din lemn este destul de departe de centru, pe o uliţă laterală. „Vom merge la biserică, sigur că da. Dar e departe, iarna şi când plouă, se ajunge greu, drumul este un adevărat dezastru", afirmă Marin Bohotici, un credincios greco-catolic din Rus.
Biserica urmează a fi sfinţită anul acesta, după sărbătorile pascale. Până atunci, Victoria Danciu speră să îi dea Dumnezeu putere şi sănătate pentru a-şi duce visul la bun sfârşit. „Îmi doresc să mai am atâtea zile pe pământ, să văd credincioşii greco-catolici din sat adunaţi în bisericuţa din curte.
Ştiu că mă va ajuta Cel de Sus să termin ceea ce am început în urmă cu 16 ani", încheie bătrâna.
sursa : www.adevarul.ro
SINDRESTI - DOCTOR VETERINAR CIOCOTISAN ONISIM
17.11.2009 - SINDRESTI - DR. VETERINAR CIOCOTISAN ONISIM
Dupa 37 de ani de munca, veterinarul Onisim Ciocotisan nu renunta la meserie chiar daca s-a pensionat.
Alaturi de fiul cel mic, are grija de sanatatea animalelor din Dumbravita, Unguras, Sindresti, Rus si Carbunari
A absolvit Facultatea de Medicina Veterinara din Cluj-Napoca in 1972, dupa care a fost repartizat in localitatea Ivesti, judetul Galati, pentru a-si face stagiatura. In ciuda faptului ca avea un salariu foarte bun, ajungand la 3.030 de lei, la insistentele mamei a revenit in localitatea Rus, comuna Dumbravita. Este vorba de medicul veterinar Onisim Ciocotisan. Care si in prezent, desi este pensionar raspunde la solicitarile crescatorilor de animale din localitatile Dumbravita, Unguras, Sindresti, Rus si Carbunari.
- De ce ati revenit in localitatea Rus avand in vedere salariul pe care l-ati avut?
- Pe vremea cand eram in facultate a decedat tatal meu, iar mama era casnica. La insistentele ei am cerut sa fiu transferat pentru a fi alaturi de familie. Asa se face ca, pe la inceputul anului 1975, am venit ca sef de ferma in Rus. Deoarece am venit prin transfer am avut avantajul sa am acelasi salariu. Acest lucru nu m-a ferit de invidiile colegilor. Eram tanar, novice in aceasta meserie, si in scurt timp am ajuns la un salariu foarte mare.
- De ce ati optat pentru medicina veterinara?
- Intotdeauna mi-a placut sa am grija de animale si de gospodarie. Asa ca la recensamantul din 1984 am avut 2.400 de bovine, la care se adaugau efectivele de la patru CAP-uri. Nu a fost usor, dar daca iti place ceea ce faci totul este mai simplu. Nici in prezent efectivele nu au scazut. Se ruleaza aproximativ 3.000 de bovine. Oamenii cresc animale si le sacrifica. La 1 mai 2009, dupa 37 de ani de activitate m-am pensionat. Dar sunt medic concesionar.
- Va mosteneste cineva?
- Cu toate ca mi-am dorit foarte mult ca fiul cel mare, Onisor, sa imi calce pe urme, nu a fost asa. A absolvit Facultatea de Drept si este angajat la Penitenciarul Baia Mare. Totusi, fiul cel mic, Toma Ciocotisan, este cel care va duce mai departe aceasta meserie. A absolvit Liceul Teoretic “Emil Racovita” din Baia Mare. Initial a vrut sa meaga la Sibiu, dar in cele din urma a optat pentru Facultatea de Medicina Veterinara din Cluj, unde a intrat cu 9,11. Este harnic si acest lucru conteaza.
- Crescatorii de animale pot acum sa va contacteze mai usor.
- Inainte mergeam foarte mult pe jos pentru a ajunge la fiecare solicitare. Acum speram sa reusim sa dotam dispensarul cu o ambulanta. Acest lucru ne-ar ajuta mult la interventii, mai ales ca trebuie sa ne deplasam la gospodariile oamenilor. Se fac campanii de vaccinare si, la fel ca si la oameni, este mai usor sa previ decat sa tratezi anumite boli.
- Ati reusit sa cumparati dispensarul din localitate?
- Nu. Din nefericire, sunt multe persoane care au interese. Asa ca nu reusesc sa cumpar cele aproximativ 30 de ari. Am intretinut de ani de zile casa medicului veterinar, grajdul, am reusit sa fac aductiune de apa si de gaz. Am fost in audienta si la :tefan Gonczi, fostul subprefect, dar tot nu am reusit sa cumpar terenul respectiv, cu toate ca legea imi da acest drept. Cei de la primarie mi-au cerut intre 10.000 si 15.000 de euro/ar, in urma cu doi ani, ceea ce mi se pare foarte mult, pentru ca pe valoarea terenului as putea sa construiesc o gospodarie foarte frumoasa.
- Care sunt cele mai mari satisfactii pe linie profesionala?
- Cele mai mari bucurii in aceasta meserie ti le dau momentele in care reusesti sa rezolvi fatarile laborioase. Sa scoti vitelul care nu are o pozitie normala in momentul fatarii. Am raspuns la toate solicitarile, indiferent de ora. Niciodata nu am fost comod cand a venit vorba de lucru. Acasa am trei vaci cu lapte, un vitel, 14 oi, doi porci si 25 de pasari. Sunt ajutat de nevasta mea, Rodica, impreuna cu care dam mancare la animale in fiecare dimineata la 5, pentru ca trebuie sa fim exemplu pentru tineri.
sursa : informatia-zilei
PRIMARUL COMUNEI CICEU FELICIAN DESPRE DANTUL DE LASARE
14.11.2009
DANTUL DE LASARE LA DUMBRAVITA
Asa cum obisnuiesc de-a lungul timpului, locuitorii comunei Dumbravita organizeaza in acest moment, la Caminul Cultural din localitate, “ultimul dans” inainte de intrarea in Postul Craciunului.
Cu toate ca traditia locala pare a se fi diluat de la un an la altul, de la traditionalele taifasuri tarzii cu miros de vin fiert prilejuite de hora localnicilor, Dantul de lasare, si pana la spectacolul folcloric de astazi, voia buna a oamenilor a ramas aceeasi.
„Anul acesta organizam doar un spectacol, la Caminul Cultural din comuna, spectacol sustinut de Ansamblul folcloric din Chechis.
Cred ca vor participa multi dintre oamenii din comuna.
Nu este un spectacol anume, dar se poate lasa cu o petrecere daca oamenii vor avea buna dispozitie.
Inainte lucrurile erau altfel, traditia se respecta, dar acum... lucrurile s-au schimbat”, a recunoscut primarul comunei Dumbravita, Felician Gheorghe Ciceu
sursa : emaramures.ro
DIALOG CU SATENII DIN DUMBRAVITA DESPRE POLITICA
26.10.2009
Dumbravita. Sfarsit de octombrie si inceput de campanie electorala.
"dialog cu satenii din Dumbravita despre alegeri si unicamerale "
sursa gazetademaramures.ro
„Parlamentul unicameral e cum ai face din vila, bordei”, iar alegerile prezidentiale pot fi „ori ase, ori ase, da oricum ar fi, tat rau iese”. * La startul celui mai important scrutin electoral din ultimii ani, alegatorii maramureseni se declara fie scarbiti, fie razvratiti, fie dezinteresati de alegeri * Multi dintre ei spun ca vor merge la vot doar pentru a-i tine companie unui vecin * Altii recunosc pe fata ca asteapta „pomenile electorale” sa se decida sau aplica metoda clasica: „votul la nimereala”.
Dumbravita, o „aruncatura de bat” de Baia Mare. Sfarsit de octombrie si inceput de campanie electorala. La televizor, candidatii, analistii si invitatii cu „pareri avizate” vorbesc pe tonuri grave despre cele mai importante alegeri de dupa Revolutie. Pe ulita aproape pustie a Dumbravitei, aproape nimic nu prevesteste insa „potopul electoral” ce va tine minim o luna. Satenii, prinsi intre muncile gospodaresti, recunosc ca singura speranta e, la fel ca-n ’48, „sa vina americanii”. La propriu, pentru ca fabrica de avioane din comuna, investitie americana, va fi inaugurata luna viitoare, cu cateva zile inainte de alegeri.
Un batranel, ce strange o plasa de rafie la piept, bucuros ca-si poate spune parerea, ne lamureste ca: „cu politica asta-i o data ase, o data ase, dar oricum ar fi, tat rau iese. Numa’ nu merge treaba bine. Daca-i campanie amu’, a fi oarecum, ma gandesc.” Il intrebam ce vom alege in 22 noiembrie, iar batranul raspunde incurcat: „Dumbravita”, apoi isi continua drumul.
De dupa un gard, se zareste o silueta. O femeie intre doua varste a iesit in drum sa-si spuna pasul. Se prezinta scurt: „Aurica Lucian”, isi aranjeaza sortul si incepe „discursul”: „S-o saturat oamenii de politica, nu cred ca au vreme sa asculte. Stiu ca a inceput campania. Pentru presedentie. Eu am fost pana acuma la vot, dar n-am simtit nimic. Ase, daca ma convinge cineva mai mergem la vot. Cum sa ma convinga? „No, poi hai, hai cu mine!” Ma duc sa nu-i fie la om urat sangur, dar nu ca avem asa o tragere de inima.
Cred ca multa lume voteaza la nimereala. Ca poate nu mai vede bine emblema aia. De exemplu si eu, trebe sa-mi duc ochelarii ca sa vad. No bine, chiar emblema cred ca o vad. Aia din sala din comisie nu ne ajuta, ca intram in cabina. La noi nu intra mai multi in cabina, ca nu-i aglomerat. Cine nu stie unde trebe pusa stampila, cred ca poate sa comunice daca-i chiar nevoie. Va spun eu, cine se duce la vot se duce ca se ia dupa cineva care-i spune „hai sa merem”. Daca s-ar da pomene electorale, zahar, ulei… oamenii le-ar lua, dar tot asa ar vota. Macar s-o desteptat lumea”.
De undeva, din celalalt colt al strazii, auzim o bombaneala infundata: „s-o desteptat pa dracu, cine s-o desteptat?”. Leon Cernestean inspira adanc si spune cu convingere: „Nici polobocul nu cred ca-i drept acuma, in tara asta. Mie mi-e rusine de ce se intampla. Dar asta e situatia. Nu mai am nervi sa ma uit la politicieni. Stiu cine candideaza, dar nu pot sa dau pronosticuri. Dar in orice caz, din cati candideaza niciunul nu ar merita functia de presedinte.
Pentru ca de 20 de ani tara s-a dus de rapa. Trebe ca tineretul nostru sa se duca peste hotare sa-si castige painea desi avem o tara bogata? E o rusine, domnule! E o rusine, e o rusine! Indiferent cine-a fi, nu ma intereseaza cum il cheama, dar sa faca ceva pentru popor! Dar cum sa fie bine daca in tara nu se mai produce nimic. Nici inainte n-o fost bine, ca nici aia n-o fost buni, dar macar aveai un loc de munca asigurat. Vazand ce se intampla, pur si simplu sunt descurajat. Mie nu-mi place. E ca la telenovele: si daca nu te uiti trei saptamani, nu pierzi nimic, ca de prima data cand ii auzi intelegi ce s-a intamplat. Dar, de fapt, tot scandalul asta e de fatada. Toti sunt cu interese personale, nimic nu-i pentru societate!”
Cativa pasi mai incolo, intalnim o batranica care paste vaca. Intrebam tot de alegeri si candidati. Sabina Viman raspunde raspicat ca stie ca sunt alegeri, da nu prea stie cand: „La intai o zas. Ori, dupa intai?”. Oricum, femeia zice ca, indiferent de data, tot va merge la vot. Ca deh, e musai: „Om vede cu cine om mere, dupa ce om fi acolo. Acolo ne intreaba cu cine votam. Cine ne intraba? Aia care-s acolo la sectie, deputati aceia care-s acolo la alegeri. Dara, aia din birou. Dara, ca ne-o ajutat sa punem stampila. Ca oricum, ii tat cum vor dumnealor, ca tat acia-s. Si atunci la ce sa mai voteaza daca oricum ii inutil. Ii numa cheltuiala, ca oricum pun pa cine vor ei”.
Batrana recunoaste ca nu stie bine nici pentru ce se voteaza si nici cine candideaza: „Presedinte sa alege acuma? Ce zaceti, pica Basescu? De grija mea, poate fi el sau altul, ca oricum n-am nicio hazna. Tat acolo suntem. Stiti cu ce m-am ales dupa cate alegeri o fost? Cu o galeata de plastic. Bugati nu sa mai duc la vot. Ca nu vedeti, amu zac ase si mintenas sa sucesc.....tot articolul il poti citi aici
SINDRESTI - INTERVIU CU TEOFIL RAD DE LA ANSAMBLUL TRANSILVANIA
27.08.2009 - SINDRESTI - INTERVIU CU TEOFIL RAD
Teofil Rad a început să cânte de la 6 ani, iar de aproape 20, face parte din cadrul Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania.
Vioara, braciul (n.r. viola), contrabasul – toate aceste instrumente muzicale îi erau mai mult decât familiare lui Teofil. „Am crescut cu ele. În clasa I, deja cântam la ele după ureche”, spune Teofil. Patru ani mai târziu şi-a început ucenicia la maestrul Victor Negrea, iar liceul l-a „prins” cu Şcoala Populară de Artă absolvită.
Uite-aşa, la vârsta de 14 ani, Teofil cânta pe la balurile din sat şi le ţinea isonul dansatorilor ce se prezentau, duminică de duminică, la jocurile la şură. „Prima dată am cântat la un joc ce s-a ţinut în curtea unui gospodar din Călpiniş. Am aflat ulterior că tatăl meu a stat ascuns toată noaptea după şură să vadă cum mă descurc. A venit la mine dimineaţa şi m-a felicitat”, îşi aminteşte muzicantul.
Din acel moment, tatăl lui nu a mai vrut să cânte şi i-a „predat ştafeta” fiului cu toată încrederea. „Spunea că i s-a împlinit visul. Îi era destul să ştie că eu voi continua ceea ce începuse el cu ani în urmă”, povesteşte Teofil. După primul joc la şură, a urmat şi prima nuntă, iar faima lui Teofil a trecut graniţele zonei Fisculaş. „Prima nuntă a fost în Fânaţe. Nu făceam bani mulţi, dar nici nu mă interesa. Era o plăcere pentru mine”, explică Teofil.
În armată a câştigat „Cântarea României”
Imediat după terminarea liceului, Teofil a fost „cooptat” în armată. A ajuns tocmai în Braşov, iar după câteva luni de cazarmă, a participat la „Cântarea României”, unde a obţinut locul I. „Am beneficiat de o permisie de 7 zile”, spune zâmbind Teofil. Titlul obţinut la festivalul din 1988 nu i-a adus doar câteva zile libere, ci şi onoarea de a face parte din cadrul fanfarei militare, fiind gornist. „După ce am câştigat, mi s-a propus să vin în Baia Mare, însă eu am vrut să continui armata în Braşov”, spune solistul.
Zeci de albume scoase pe piaţă
Din 1990 activează în Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania ca solist instrumentist, lucru cu care se mândreşte foarte mult. „Anul trecut am făcut majoratul. Nici nu mă gândesc să nu prind nunta de argint”, spune Teofil.
Mulţi interpreţi de muzică populară din Maramureş vor să-şi înregistreze albumele împreună cu primaşul. Mărturie stau zecile de albume realizate împreună cu alţi artişti din judeţ şi nu numai. Printre aceştia de numără Paraschiv Oprea şi Ana Hossu. Dorinţa lui este să cânte atâta timp cât îl vor ţine puterile şi nu exclude posibilitatea ca băieţelul lui de 6 ani să-i calce pe urme.
Întrebări şi răspunsuri:
De unde această dragoste pentru cântul popular?
T.R.: E o moştenire de familie pot să spun. Tatăl meu era „ceteraşul satului”. Originar din Şindreşti, el cânta la nunţile din localităţile de pe Fisculaş.
Un sfat părintesc pe care l-aţi urmat cu sfinţenie.
T.R.: Tata mi-a spus să păstrez tradiţia şi obiceiul, să nu mă abat de la cântecele din zona Fisculaş, ci să le duc mai departe şi să le fac cunoscute şi generaţiilor următoare. L-am ascultat. Majoritatea dintre melodiile pe care le cânt sunt cântece interpretate de tatăl meu.
Ce-i place
Este înnebunit după muzica de orice gen, în special cea populară. Îi place culoarea albastră şi se declară un gurmand. Adoră să se scalde în apă, dar aşteaptă şi anotimpul rece, fiind încântat de omătul care se aşterne pe acoperişurile caselor şi pe uliţele satului.
Ce nu-i place
Nu are răbdare să stea la rânduri şi să aştepte după ceva. Nu-i plac extremele meteo. Încearcă pe cât posibil să nu aibă de-a face cu oameni răutăcioşi, egoişti sau egocentrici, care, în opinia lui, atrag energii negative.
Născut: 1 noiembrie 1969, în judeţul Maramureş
Studii: Şcoala Populară de Artă, Baia Mare
Familie: Căsătorit, are un băiat
sursa : www.adevarul.ro
CARBUNAR - SIDOR POP DESPRE ALIMENTAREA CU APA
14.06.2009
DUMBRAVITA - RELATII CU PUBLICUL
FARA APA SI CURENT, MAI RAU DECAT IN EVUL MEDIU
Caldurile din ultima vreme te fac sa stai mai mult sub dus. Asta daca ai apa.
Ne-au sunat la redactie mai multi cetateni din comuna Dumbravita si satele apartinatoare (Chechis, Carbunar, Unguras si Rus).
In numele lor , domnul Sidor Pop (Carbunar nr.5) ne-a povestit mai multe. Opariti, nevoie mare.
De trei zile a fost sistata alimentarea cu apa. "Ne-au spus ca nu au fost achitate serviciile prestate de Vital.
Dar pentru 10 oameni sa tai apa la atata lume? Vi se pare normal?
Oare le-a fost lene celor de la Vital sa ii pedepseasca pe rai platnici?" , se intreaba Sidor Pop.
Este cu atat mai grav cu cat temperaturile de afara sunt ridicate .
Suntem in pandemie de gripa porcina si in apropiere de Baia Mare se sisteaza apa la atata populatie.
La case nu e ca la bloc. Si asta nu e tot. Pe acelasi areal, de doua zile, sunt probleme si cu curentul electric.
"In prima zi nu am avut curent in intervalul 9-21 , iar a doua zi de la 9 la 17" a continuat domnul Pop.
Noi ne facem datoria si tragem un semnal de alarma, concluzionand ca la Dumbravita , fara apa si curent , este mai rau decat in Evul Mediu.
Radu Tolas.
Acest articol a aparut in ziarul Graiul Maramuresului din 13-14 iunie 2009
PRIMARIA - INTERVIU CU PRIMARUL COMUNEI CICEU FELICIAN
15.09.2008 Dumbrava minunata din Maramures (sursa)
Comuna Dumbravita este un fel de „mica Elvetie” a Maramuresului. Aici nu exista nici blocade, nici dispute sau rafuieli politice. Dupa alegeri, in administratia locala a avut loc o „rocada” intre primar si viceprimar, dar dezvoltarea continua.
Dumbravita este una dintre localitatile atipice ale Maramuresului. Datorita apropierii de Baia Mare, localitatea a fost ochita de un investitor important si a cunoscut o dezvoltare demna de o „zona metropolitana”, iar gratie aproprierii de Zona Chioar, a ramas un tinut al traditiilor.
E drept, unul european. Comuna e atipica si prin prisma situatiei politice. Daca in alte localitati noii primari se plang de „greaua mostenire”, de blocajul consiliului local sau de dispute politice, la Dumbravita mizele politice s-au stins odata cu campania.
In urma alegerilor, fostul viceprimar, Felician Ciceu, a devenit primar, iar ex-primarul comunei, Alexandru Trif, viceprimar. Ceea ce, spun alesii, e sinonim cu o oarecare continuitate in actul administrativ. Ba, mai mult, la Dumbravita, numarul 13 nu e cu ghinion. Cei 13 consilieri locali, care sunt „inregimentati” in cinci partide, nu se cearta niciodata pentru mize politice.
Fiecare sustine interesele satului sau si toti voteaza hotararile care duc la dezvoltarea comunitatii, indiferent de culoarea politica a initiatorului. Dumbravita ar putea detine suprematia si intr-un clasament al finantarilor europene atrase. Numai proiectele derulate in prezent sau initiate se cifreaza la cateva milioane de euro, asta fara a pune la socoteala „puhoiul” de fonduri atrase de fosta administratie. Secretul? Actualul primar a dobandit o experienta de ani buni in Primaria Baia Mare si inoculat si colegilor din administratie „virusul” intocmirii proiectelor.
Pana acum, intreaga comuna beneficiaza de alimentare cu apa si gaz si, in curand, toti locuitorii vor beneficia si de canalizare. Primarul Felician Ciceu afirma: „Avem finalizat un SF pentru canalizare in localitatea Carbunar; urmeaza sa se depuna o cerere de finantare pe POS - Programul Operational Sectorial de Mediu si speram sa depunem in luna octombrie un proiect integrat pentru extinderea retelei de canalizare in satele Rus, Sindresti, Unguras; un drum si un pod rutier pe FEADR, a carui valoare este de 2,5 milioane euro”.
Primarul spune ca proiectul nu a fost depus la sesiunea de finantare din primavara, deoarece exista conditia atasarii la dosar a autorizatiei de functionare a statiei de epurare, ori reteaua de canalizare si statia de epurare sunt in lucru, fiind finantate prin Ordonanta 7. Termenul de finalizare a lucrarii este stabilit pentru inceputul lunii viitoare.
Prin acest proiect, se va realiza reteaua de canalizare in Dumbravita, iar prin altul, finantat prin PHARE, se va realiza extinderea retelei in Dumbravita si Chechis: „Proiectele merg unul in altul. Avem o finantare pe PHARE 2005 Coeziune Economico-sociala pentru extindere retea de canalizare in localitatile Dumbravita si Chechis. Astfel, reteaua de canalizare de pe Ordonanta 7 presupune conducta principala.
Am gandit acest proiect pentru extinderea pe ulitele comunale. Cel mai tarziu la mijlocul anului viitor va fi gata lucrarea, iar atribuirea in executie va fi anul asta”. Dupa finalizarea retelei de canalizare, autoritatile locale se vor concentra pe problema drumurilor: „Urmatorul proiect va fi pentru modernizarea drumurilor comunale si a ulitelor, dalarea santurilor si colectarea apelor pluviale”.
Concomitent cu infrastructura a inceput si reabilitarea cladirilor publice. Recent, a fost modernizat interiorul primariei Dumbravita, dar autoritatile locale au pregatit un proiect amplu care vizeaza constructia unui nou sediu de primarie, centru civic si piateta. In prezent, se lucreaza la extinderea Scolii Dumbravita, care va avea un nou corp de cladire cu sase sali de clasa, investitie care se cifreaza la 7,5 miliarde de lei vechi, din care au fost alocate deja jumatate.
Si scoala din Chechis se afla in plin proces de modernizare, lucrare care va fi finalizata pana la inceperea anului scolar, cu o mica exceptie: „Parchetul va fi pus pe rand, in week-end-uri”. La scoala din Carbunari s-a facut recent o extindere pentru grupurile sociale, iar unitatile de invatamant din celelalte trei sate vor fi „prinse” in proiectele viitoare. Primarul Felician Ciceu spune ca: „La Rus exista deja proiectul pentru construire scoala noua, iar in celelalte localitati trebuie reabilitari. La Unguras e nevoie si de extindere”....articolul integral il poti citi aici
DUMBRAVITA - NEMULTUMIREA SATENILOR SI DRUM BLOCAT
06.05.2008
FABRICA DE AVIOANE - DRUMUL BLOCAT IN D-VITA
Zeci de oameni din localitatea maramureşeană Dumbrăviţa au blocat, luni, drumul judeţean care trece prin comuna lor.
Ei sunt nemulţumiţi de faptul că maşinile de mare tonaj ce transportă materiale de construcţii la marginea satului le strică pereţii şi fundaţiile caselor.
Chiar dacă acum se circulă din nou pe drumul judeţean, oamenii spun că nu se vor lăsa.
De aproape o lună de zile, de când la marginea localităţii a început construirea unei fabrici de componente electronice au început şi problemele localnicilor din Dumbrăviţa.
Oamenii se plâng că locuinţele le sunt distruse de vibraţiile produse de maşinile de mare tonaj care trec prin zonă, chiar dacă nu au voie.
Pentru a fi siguri că sunt ascultaţi, oamenii au blocat drumul judeţean care trece prin Dumbrăviţa. Cu toate acestea primarul spune că nu are ce să facă.
Reprezentantul firmei constructoare spune că există o altă soluţie, care e însă costisitoare şi întârzie termenul de execuţie.
Oamenii spun că-şi vor continua protestele până în momentul în care maşinile de mare tonaj nu vor mai trece prin localitatea lor.
sursa : www.realitatea.net
RUS - CU SI DESPRE DUMITRU SOVAGAU (MITRUT)
11.03.2008 - RUS - INTERVIU DUMITRU SOVAGAU (MITRUT)
vezi aici sursa
S-a nascut in 1943, in localitatea Rus, comuna Dumbravita, zona Fisculas, Maramures.
Cunoscut in mediul cultural si boem local si din tara pentru verva sa orala si pentru discutiile purtate cu oameni politici si scriitori importanti din Romania. Culegator si iubitor de folclor, prieten al multor artisti contemporani de pe o arie intinsa de spatiu, autodidact, posesor al unei culturi cuprinzatoare.
“MITRUT NU TREBE SA SCRIE, EL TREBE SA FIE”
Mitrut din Rus nu are o opera scrisa, asa cum se intelege indeobste prin acest termen. “Opera” sa este risipita in discutii lungi si in conversatii cu prietenii sau cu cunoscutii oriunde sunt intrunite conditiile minime: o ceasca de cafea, o masa si starea de spirit corespunzatoare. El a gasit in conversatie o vocatie si incearca intotdeauna sa transmita sau sa acumuleze ceva. Tumultuos si iubaret in tinerete, molcom si intelegator cu lumea si cu oamenii, acum, cand asteapta nepoti de la cele doua fiice ale sale, plecate la studii in strainatate.
Convingerile sale crestine, felul de a fi, inspiratia si dorinta sa de a comunica l-au dus in preajma unor mari oameni politici si scriitori, cum ar fi Petre Tutea, Corneliu Coposu, Nichita Stanescu sau Ioan Alexandru care il acceptau cu placere in preajma si cu care a purtat lungi si pline de substanta conversatii. A militat constant si vehement pentru cauza credintei greco-catolice, pe care o considera de mare importanta pentru neamul romanesc.
Nicolae Scheianu: Mitrut din Rus de Dumbravita, zona zisa a Fisculasului, ceea ce nu prea suna bine, un bun si apreciat cozeur dar si ceva mai mult, greu de definit.
Cum a fost copilaria unui prunc de taran roman de pe malurile Chechiselului, intr-un sat transilvan abia iesit din razboi si de sub ocupatia ungureasca, repede invaluit de agresiunea stalinista si comunista?
Dumitru Sovagau: M-am nascut in 1943, in satul Rus, a carui denumire nu-mi prea place, mai bine s-ar fi numit Ruscuta. Copilaria mi-a fost vesela si plina de joaca, dar intr-o perioada de crunta saracie lasata de razboi, apoi instalarea stalinismului cu ororile sale - cote de cereale, carne, lapte, lana, impozite care nu puteau fi platite, dar si cu o sete de a supravietui. Hrana era scoasa cu dintii dintr-un sol nu prea fertil care nu rodea decat amendat cu balegar si polochin sapat cu multa truda din gropi de pana la cinci metri adancime. Imbracaminte din lana si panura de canepa semanata, culeasa, topita in rau, spalata, melitata, periata, toarsa, rastieta in grebnica trebuiau inmuiete-n ciubar sub cenusier in lesie, apoi laute cu maiul in rau ca sa iasa galbene si mandre, ca sa “nu sa tape cainii pa ele”.
Dapanate, urzate, puse la razboi, tasute in panura, care, din nou, se muia in ciubar si intinsa pe iarba verde din spatele casei in primavara, cand ieseau mielutii la pascut si topaiau pe langa sanura, da, aveam grija sa nu o calce s-o hazasca din respect pentru truda continua a maicutelor noastre. De-abia apoi se puteau croi si coase cu indreaua de mana in rupturita, chemesa lunga sau pana la brau in care a crescut generatia mea din Valea Sisestiului.
In case cu doua camere cresteau cate sapte prunci, cu paturi cu paie, lipideu su cerga, pe jos pamant lipit cu lut amestecat cu balega de cal, in grinda se legana lompa cu fotoghin a carei oiaga se spargea minten-minten. Prunci mici in belceu, miei si vitei legati la picioarele patului. Barbatii cam beutori, femeile epuizate. S-apoi, trai! Despre zilele de azi, nu mai vorbesc. Au case de cate zece camere si cate un copil sau doi, sau nici atat.
NOI AVEM MAI MULTA DORINTA DE DEMOCRATIE DECAT VOCATIE
N.Sch.: Intalnirile tale de la Bucuresti sau de aiurea cu mari oameni - cum era Coposu, Tutea.? Cum te comportai tu in preajma lor? Care sunt “invataturile” lor catre Mitrut?
D.S.: Am avut marea sansa de a cunoaste mari personalitati ale culturii si vietii sociale din Romania: Corneliu Coposu, Petre Tutea, Nichita Stanescu, Ioan Alexandru, Liviu Petrina, Iftene Pop, N. Carandino, Nicolae Breban, Pitut, Ion Iuga si inca multi altii. Pe scriitori ii intalneam la localul lor de la Casa scriitorilor din Bucuresti, unde filozoful crestin Petre Tutea avea un abonament la masa de pranz pe viata oferit de presedintele de atunci al scriitorilor, Zaharia Stancu. Pe Corneliu Coposu il vizitam la locuinta sa de langa Piata Unirii.
PRIMARUL ALEXANDRU TRIF DESPRE REALIZARILE PRIMARIEI DUMBRAVITA
(sursa)
Utilitati, o investitie de 20 de milioane de euro si foarte multe proiecte care au atras in total circa 150 de miliarde de lei vechi. Acestea sunt, in mare, rezultatele unui program de dezvoltare comunitara „made in dumbravita”.
Comuna dumbravita e situata la doar 11 kilometri de Baia Mare, astfel ca istoria localitatii dumbravita este strans legata de cea a municipiului resedinta de judet, dar si de cea a Tarii Chioarului.
Localitatea dumbravita este atestata documentar din anul 1411 sub denumirea de „Dumbrawydre”, nume pe care l-a primit de la cei care cultivau cereale intr-o poiana de pe malul Lapusului, numita „Dumbrava”.
Pana nu demult, apropierea de „capitala” Maramuresului constituia o piedica impotriva investitiilor, atrase, evident, de municipiu. Numai ca, in ultimii ani, Baia Mare nu prea mai dispune de teren, asa ca vechiul dezavantaj al Dumbravitei s-a transformat in avantaj. In scurt timp, in comuna condusa de Alexandru Trif se va realiza o investitie in valoare de 20 de milioane de euro. Bineinteles ca, un argument important in atragerea acesteia, l-a constituit si infrastructura. De altfel, acest domeniu a reprezentat o prioritate constanta in programul de dezvoltare a comunei.
Primarul Alexandru Trif lucreaza in Primarie din 1992 si a fost implicat in toate etapele recente de dezvoltare a comunitatii. In perioada 1992-1996 a fost viceprimar, iar din 1996 este primar. Trif spune ca: „Am vazut toate etapele din mijlocul evenimentelor. Abia cand te gandesti la ce a fost in t90 – t92, abia atunci realizezi la ce distanta suntem. Desi spunem ca nu s-a intamplat nimic, s-au intamplat foarte multe. De exemplu, erau neintelegeri intre culte in satele Rus si Sindresti, intre ortodocsi si catolici. Semnul unei evolutii in gandire se vede din faptul ca astazi sunt in buna intelegere. Pe atunci, oamenii, in general, erau mult mai intoleranti”. Primarul din dumbravita spune ca, principala sa „tinta” dupa ce a castigat alegerile din 1996 a fost sa schimbe fata localitatilor si sa asigure infrastructura de baza.
Primul obiectiv: aductiunea de gaz. Retelele erau construite de prin 93-94, dar abia in 1996-1997 au fost puse in functiune. Cativa ani mai tarziu, a inceput si proiectul aductiunii de apa. Trif spune ca: „In 2002, a inceput programul de alimentare cu apa a satelor, unde am fost si noi inclusi prin hotarare de guvern. Avem, in toate localitatile, sistem de apa centralizat, pus in functiune inca din 2004. Oamenii s-au racordat la reteaua de alimentare cu apa si se racordeaza in continuare. Din 1500 de gospodarii, aproape jumatate sunt racordate. Sistemul nostru de alimentare e unul dintre cele mai mari din partea de nord-vest a tarii, are aproape 100 km de retea, si a costat 2,2 milioane dolari. Pe vremea aceea am primit circa un sfert din banii alocati intregului judet. Ori de cate ori a existat oportunitate de a aduce bani comunei, m-am zbatut. Avem doi angajati care se ocupa de proiecte, dar apelam si la consultanta de specialitate pentru proiectele mari”.
Recent s-a rezolvat si problema canalizarii si a statiei de epurare, printr-o finantare primita de la Guvern, in cadrul programului de dezvoltare a infrastructurii in mediul rural. Proiectul se ridica la 40 de miliarde de lei vechi, bani care ajung insa doar pentru reteaua de canalizare din Rus, dumbravita si Chechis. In paralel, primaria a mai accesat o finantare de 21 de miliarde de lei vechi, prin programul PHARE. Trif declara ca ambele proiecte vor fi definitivate pana la finele acestui an: „Pentru lucrarile pe Ordonanta 7 suntem in lucru, pentru PHARE este semnat contractul din iarna si acum facem achizitiile. Totul se deruleaza conform programului. Lucrarile pe fondurile venite prin Ordonanta 7 trebuie sa fie gata in august, iar pentru PHARE, la sfarsitul anului”. Cat despre drumuri, Trif spune ca: „Am incercat sa nu risipim fondurile si sa facem o inlantuire logica. Dupa ce vom termina reteaua de canalizare vom incepe cu lucrarile la drumuri.
Avem o retea de strazi si drumuri comunale de circa 70 km. Sunt pietruiri in diferite stadii si as putea spune ca sunt intr-o stare buna cam 70%, dar acum sunt alte pretentii si tot timpul trebuie noi reparatii”. Odata cu initierea programului de reabilitare a scolilor, Trif si-a luat si o piatra de pe inima: „Ani de zile am avut o mare nemultumire pentru ca n-am reusit sa facem mare lucru pentru scoli. Din fericire, in 2006, a aparut programul de reabilitare a institutiilor de invatamant. Noi avem 7 scoli. Dupa ce s-au alocat bani, am inceput cu Scoala cu clasele V –VIII, din centrul localitatii dumbravita. Acum arata foarte bine si multi spun ca e una dintre scolile cele mai frumoase din judet, dupa reabilitare. S-a facut interiorul, exteriorul, incalzire, izolatie termica, schimbat acoperis, geamuri. Totul a costat 5,5 miliarde lei vechi.
RUS - VASILE CODREAN DESPRE GRAJDURILE DIN LOCALITATE
24.06.2007
RUS - ARTICOL DESPRE GRAJDURILE DIN RUS
Cu nasu-n găinaţul european.
Cu toate normele europene, pe care mulţi concetăţeni de-ai noştri nu le respectă, în satul Rus, comuna Dumbrăviţa, câţiva localnici sunt obligaţi să suporte mirosul de găinaţ venit de la un grajd din vecini.
Pe vremea comunistă, se creşteau porci sau vaci pentru binele comunităţii, iar acum se cresc găini pentru o democraţie armonioasă.
Dus de nas, Vasile Codrean, vecinul care locuieşte la câţiva metri de gardul grajdurilor, a semnat că este de acord. Iniţial, a crezut că va fi vorba despre confecţii metalice sau tâmplărie. Cert este că, astăzi, câţiva săteni suportă putoarea găinaţului.
Săteni prostiţi .
Vasile Codrean ne povesteşte cum, în vara anului 2005, a avut o discuţie cu Alexandru Trif, primarul comunei Dumbrăviţa, din care a aflat că, la fostele grajduri C.A.P., cunoştinţe din oraş de-ale domnului primar vor ţine ceva. De data aceasta, nu vor fi porci sau vaci, ci, mai rău, crescătorie de pui.
Pe la jumătatea lunii septembrie a aceluiaşi an, au început atât lucrările de amenajare în spaţiul de creştere pentru pui, cât şi amenajarea fostului sediu C.A.P. în spaţiu de locuit.
În curtea săteanului Vasile Codrean, şi-au făcut apariţia doi tineri, pe numele lor Mariana şi Ionel, care se tot rugau ba plângând, ba implorând să semneze un acord prin care este de acord cu activitatea pe care aceştia doreau să o desfăşoare.
În primă fază, săteanul a refuzat, spunând că s-au săturat de miros toţi vecinii, spunându-le acestora că nici Sanepidul nu este de acord. “Mi-au spus să semnez că se vor descurca ei cu Sanepidul. Din acel moment, timp de vreo 20 de zile, de câte două-trei ori pe zi, atât Ionel şi Mariana, cât şi părinţii acestora au venit la mine în curte să-mi dau acordul, spunându-mi că nu o să miroasă şi că vecinătatea lor nu o să mă afecteze cu nimic.
După multe insistenţe, unele chiar asociate cu lacrimi, într-o zi, îmi iese înainte Mariana. Ştiind deja poezia, i-am spus direct că o să semnez şi că, dacă va mirosi, o să o reclam.”
A urmat prima populare cu pui a grajdului.
Începând cu a treia săptămână de la populare, vecinii au început să fie deranjaţi de mirosul neplăcut. Vasile Codrean a început să vorbească cu Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş şi cu autorităţile de la Sanepid. De aici, a aflat că distanţa dintre locuinţa sa şi fostele grajduri C.A.P. este prea mică şi a fost sfătuit să depună plângere.
În aceeaşi zi, cu ajutorul şefului de post Dan Pop, a aflat numele de familie a vecinilor împotriva cărora avea de gând să depună plângere.
Având toate datele necesare, a depus prima sesizare la Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş, cu numărul 6.806/ 05.06. 2006.
La această sesizare, Autoritatea de Sănătate Publică a precizat că firma reclamaţilor, SC Ionel & Mariana, funcţionează legal, iar la data controlului nu s-au constatat abateri de la normele igienico-sanitare în vigoare. Chiar dacă legile respective erau respectate, sătenii din apropierea grajdurilor erau în continuare deranjaţi de mirosul insuportabil al găinaţului.
Astfel, în data de 28 decembrie 2006, Vasile Codrean, împreună cu vecina sa Zamfira Berinde, s-au deplasat la Sanepid, apoi au trecut pe la Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş, unde au fost sfătuiţi să depună o altă plângere. Sătenii naivi au făcut sesizarea pe loc şi au depus-o cu numărul 14940/28.12.2006.
A doua zi, firma a fost controlată, însă şi de această dată s-a constatat că lucrurile sunt în regulă. Au urmat alte sesizări, la care răspunsul a fost acelaşi: că activitatea se desfăşoară conform legilor. Firma a fost verificată şi de către Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş.
Aceştia l-au înştiinţat pe Vasile Codrea, prin sesizarea nr. 1346/21.02.2007, că firma are autorizaţie de mediu şi pentru anul 2007 şi nu există motive pentru interzicerea funcţionării acesteia. Astfel, conform autorităţilor care au verificat firma, toate sunt în regulă. Atunci, de ce vecinii sunt înăbuşiţi de putoarea găinaţului?
sursa : ne-cenzurat.ro
SINDRESTI - DIALOG CU ARTENIE NICOARA DESPRE POLITICA
11.05.2007
SINDRESTI - INTERVIU CU ARTENIE NICOARA
(vezi aici la pag.14)
sursa : jdv.ro (vezi pagina 14)
SINDRESTI - CIOCOTISAN FLORIN - MISS ADOLESCENT 2003
23.07.2005
SINDRESTI
INTERVIU CIOCOTISAN FLORIN
Nascut sub zodia Taur, Florin Ciocotisan se considera un om norocos. Prin munca multa a reusit sa isi indeplineasca, in mare parte, toate dorintele. A intrat in lumea modei printr-o intimplare, dar sustine ca nu regreta acest lucru. A semnat un contract pe cinci ani cu Model Linda Agency. In acest an s-a implicat mai putin in prezentarile de moda, punind accent pe invatatura. A reusit acest lucru, dovada fiind media de la bac: 9.30.
Data nasterii: 24 aprilie 1986
Inaltime: 1,81 m
Greutate: 72 kg
Palmares: titlul de Mister Adolescent - la concursul Miss Adolescent 2003; Mister Sponsor la Concursul de frumusete "De 3X Miss si Mister" - 2003; Mister Catharsis la "De 3X Miss si Mister" - 2004.
- Cum ai intrat in lumea modei?
- Eram in clasa a X-a si s-a organizat o selectie de catre o agentie nationala cu filiala in Baia Mare. Inainte cu 30 de minute m-am decis sa imi incerc si eu norocul. Au fost 300 de participanti, iar agentia avea nevoie doar de 50 de persoane.
A fost o adevarata provocare pentru mine si surpriza mea a fost mare in momentul in care am aflat ca ma numar printre cei selectati. Au inceput prezentarile de moda, participarea la concursuri si asa am fost remarcat de instructorul Dorin Pop.
Mi-a propus sa urmez cursurile Fundatiei Culturale Catharsis, am acceptat, dupa care am primit oferta din partea agentiei Model Linda.
- Ai avut emotii la bacalaureat?
- Mi-am facut griji pentru proba de la matematica. Dar a trecut cu bine si in prezent ma pregatesc pentru a sustine examenele Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Jurnalistica. Imi place foarte mult aceasta meserie. Am scris citeva materiale pe tema ecologiei si am avut materiale in revista Colegiului National "Vasile Lucaciu".
Sper ca din anul I de facultate sa colaborez cu ziarele centrale, dupa care sa lucrez la o televiziune sau la un post de radio. Imi doresc sa nu depind financiar de nimeni si mai ales sa impletesc meseria de reporter cu lumea modei. Sper ca intr-o buna zi sa am ocazia sa prezint o colectie de moda semnata de Catalin Botezatu.
- Crezi ca trebuie sa ai muschi pentru a atrage privirile fetelor?
- Baietii nu trebuie sa fie "umflati" cu proteine pentru a arata bine.
Eu am facut natatie cinci ani si asa am reusit sa imi formez masa musculara. Valabil si pentru baieti si pentru fete este inteligenta. Din pacate multa lume asociaza frumusetea cu prostia.
Adica se gindesc ca daca arati bine, esti frumos, in momentul in care trebuie sa porti o conversatie nu esti capabil.
Nu vreau sa schimb mentalitatea nimanui, dar cred ca persoanele respective trebuie sa ne cunoasca inainte de a ne cataloga.
- Cum stai cu viata sentimentala?
- Nu caut femeia perfecta. Stiu ca pentru a realiza acest lucru as avea nevoie de mai multe fete la un loc, asa ca... Fiecare femeie are ceva aparte, este frumoasa in felul ei.
Nu am o prietena, dar sint sigur ca ce este al meu este pus deoparte.
- Cum reactioneaza femeile cind esti pe scena?
- Am avut surpriza sa primesc propuneri indecente din partea fetelor.
Noroc ca nu au avut posibilitatea sa urce pe scena, ca nu stiu cum ma descurcam cu ele... Primesc telefoane, invitatii in oras sau cele mai indraznete ma opresc pe strada si ma intreaba daca vreau sa ies cu ele prin cluburi sau baruri.
sursa : informatia-zilei
INTERVIURI PRIMARUL SI VICEPRIMARUL COMUNEI DUMBRAVITA
18.01.2012 - SEMNE BUNE ANUL ARE : ARTICOL INTERVIU CU PRIMARUL COMUNEI DUMBRAVITA, DL CICEU FELICIAN (ZIARUL GAZETA DE DUMBRAVITA)
In ziarul local “Gazeta de Dumbravita” din luna ianuarie 2012 este prezentat un interviu cu primarul Ciceu Felician despre investitiile care vor avea loc in comuna Dumbravita pe 2012. Dintre cele mai importante investitii dl primar spune ca in 2012:
- se va finaliza extinderea scolii din Dumbravita (corpul nou de cladire), se lucreaza la o sarpanta si pe viitor finisaje interioare
- reabilitarea scolii Chechis
- construire corp cladire scoala Rus (7 Sali de clasa pe terenul de sport), reabilitarea la scoala veche si grupurile sociale
- extindere cu inca 2 sali de clase la scoala Unguras
- gasirea unei variante pentru extinderea si modernizarea Caminului Dumbravita (inclusiv grupuri sociale, bucatarie) si un centru civic
- centru after school in curtea scolii Dumbravita pentru pregatirea copiilor dupa orele de scoala
- asfaltare drumuri 15 km in comuna (integral sat Dumbravita si Chechis, 2 km la Carbunari, 1 km la Rus, 1,9 km la Sindresti (aici este prevazut si un pod peste valea Chechisel)
- reabilitare 3 drumuri comunale (DC 25 Rus-Satu Nou de Sus, DC 26 Unguras-Tauti, DC 27 Unguras-Sisesti
- extindere canalizare in Rus-Unguras-Sindresti si Carbunari
- taxa de bransare la canalizare este 500 lei
- statie de pompare pentru alimentare cu apa la Sindresti in zonele de deal
- in 2011 Consiliul Judetean a aprobat Primariei Dumbravita un buget de 5750 miliarde lei vechi, in 2012 s-a aprobat 3777 miliarde lei vechi.
Daca doriti sa vedeti tot interviul cu primarul comunei puteti accesa foto de mai jos (click pe fiecare foto)
In numarul 7/2011 (septembrie) al Gazetei de Dumbravita sunt prezentate interviuri cu primarul (Ciceu Felician) si viceprimarul (Trif Alexandru) comunei Dumbravita. Cine nu a reusit sa citeasca revista puteti sa va informati pe acest site despre realizarile alesilor locali. La finalul interviului aveti un link catre paginile revistei Gazeta de Dumbravita.
FELICIAN CICEU - primar
Nascut in comuna Dumbravita, a urmat scoala generala in satul natal, apoi cursurile liceului Economic.
In 1997 a absolvit cursurile postliceale de contabilitate, iar ulterior in 2001 a absolvit Facultatea de Stiinte Economice. Si-a continuat studiile cu un masterat in “Drept administrativ”.
A fost angajat initial in Primaria Baia Mare, la Directia Venituri, apoi in perioada 2004-2008 a fost viceprimar al comunei Dumbravita, iar din 2008 ocupa functia de primar.
Spune ca principalele realizari din mandatul sau sunt : “Ca am reusit sa finalizam extinderea retelei de apa potabila catre toata populatia din toate localitatile.
Apoi, au fost aproape 20 km de canalizare plus statie de epurare, inclusiv punerea in functiune a acestui sistem de canalizare si cu bransamente pe acest sector de drum. Satisfactiile sunt obtinerea unor finantari pentru anumite proiecte care deserves comunitatea. Pentru ca, in fond , asta ramane in urma muncii de primar.
Nu am calculat cati bani s-au dus de cand sunt primar. Dar le-as putea enumera ca acum le stiu pe de rost.
Pe Ordonanta 7, retea de canalizare, sectia de epurare a fost o investitie de un milion de euro. Extindere retea de canalizare pe fonduri PHARE, 589 mii euro.
Camin Cultural Multifunctional la Carbunari, aproape 6 miliarde, prin Ministerul Culturii (foto de jos).
Pe Ordonanta 7 pentru infiintare baza sportiva in comuna Dumbravita, 5 miliarde lei vechi (foto de jos).
Pe masura 322 am mai semnat un contract de 2,5 milioane euro. Iar daca Ministerul Mediului da raspunsul, mai avem o cerere de finantare pentru canalizare la Rus, Sindresti, Unguras si Carbunari, care se ridica la circa 2 milioane de euro. Aceasta e solicitare de finantare in curs cu mari sanse sa le obtinem. Acestea sunt fonduri atrase de primaria Dumbravita in aceasta perioada.
Am mai avut o finantare la Scoala Unguras, unde este lucrare finalizata si a vizat extinderea scolii. O lucrare de circa 4,5 miliarde de lei vechi. Tot in acest mandat am avut pietruiri de strazi in Dumbravita, Carbunari doua strazi, Unguras si Sindresti.
Camine culturale modernizate in aceasta perioada a fost Caminul de la Sindresti si finalizari la Rus. Acum avem in plan la Dumbravita sa gasim o varianta sa fie la Camin si o bucatarie si o camera frigorifica. Asa ca vrem sa facem o extindere, inclusiv un Centru civic.
La scoli, din bugetul local s-a facut scoala de la Rus. Aici a fost reabilitata sarpanta plus grupuri sociale. Cand am ajuns primar nu erau grupuri sociale in incinta unitatilor de invatamant si am insistat sa se rezolve problema. Asa ca am alocat bani din bugetul local pentru acest lucru si s-au facut grupuri sociale la Dumbravita, atat la scoala noua cat si la scoala veche. La scoala Sindresti a fost mai mult o contributie a parintilor in colaborare cu comitetul de initiativa a introducerii gazului metan in localitate si Primaria deopotriva. La scoala Rus suntem acum in executarea acestor grupuri sociale.
Mai pot aminti bransamentele la reteaua de canalizare. Pe toata reteaua, oamenii nu au de suportat cheltuielile de bransare. Saptamana aceasta incep lucrarile pe tronsonul prevazut in Ordonanta 7 (Dumbravita-Chechis).
sursa interviului : Revista "Gazeta de Dumbravita"
ALEXANDRU TRIF - viceprimar
Alexandru Trif s-a nascut in satul Copalnic Manastur. Dupa scoala generala, si-a continuat studiile la Lic.”Gheorghe Sincai” din Baia Mare .
A urmat apoi cursurile Facultatii de Horticultura din Iasi si cursurile postuniversitare ale Facultatii de Agronomie din Cluj. A intrat in politica in 1992 si pana in 1996 a fost viceprimar al comunei.
A fost primar in perioada 1996-2008. Iar in perioada 1992-1996 am fost viceprimar. Apoi, timp de trei mandate a fost primar al comunei, iar din 2008 a devenit viceprimar.
Realizarile importante din timpul mandatelor sale sunt extrem de numeroase : „Le-as enumera pe cateva in ordine cronologica, nu neaparat in ordinea importantei pentru comunitate.
Pana in 1998 s-a terminat de introdus reteaua de gaz metan in intreaga comuna. In 1995 s-a deschis in Chechis, in 1996 in Dumbravita si Rus, in 1998 in Carbunari, Sindresti, Unguras. As mentiona ca o contributie majora la investitiile de gaz au avut comitetele de cetateni impreuna cu localnicii care au sustinut 50% din valoarea investitiilor, exceptand Chechisul unde s-a lucrat integral din contributiile localnicilor (mai putin statia de gaz).
Din primul an de mandat am inceput demersurile pentru introducerea apei potabile in comuna. Am depus o serie de memorii impreuna cu doctorii de la Dispensarul uman Dumbravita. In urma interventiilor am fost nominalizati pe o hotarare de guvern pentru introducerea apei potabile prin programul Soleh Boneh, programul de alimentare cu apa a satelor din Romania.
Am avut de lucru serios la punerile in posesie. Au fost probleme si greutati inerente. Dar s-au dus la bun sfarsit. In 1999 ne-a vizitat domnul presedinte Emil Constantinescu. Noi am avut niste alunecari de teren in Dumbravita si la Carbunari, unde a fost distrusa reteaua de apa. Atunci am fost definitiv nominalizati pentru investitia de alimentare cu apa in Dumbravita. S-a facut proiectul si in 2001 au inceput lucrarile, iar in 2004 am pus in functiune reteaua de alimenatre cu apa in toate cele 6 localitati. Ulterior am facut extinderi in toate satele comunei, putatnd spune ca astazi e alimentata in proportie de 99% intreaga comuna.
In 2005 am inceput demersurile pentru executia retelei de canalizare. In 2006 a fost aprobata finantarea pentru acest obiectiv. In 2010 s-au incheiat lucrarile retelei de canalizare pe 8 km si statiei de epurare in Chechis si Dumbravita.
In 2007 a fost depus un proiect pe programul PHARE pentru extindere canalizare in Dumbravita si Chechis prin care s-au executat extinderile de retea de canalizare in Dumbravita si Chechis pe o lungime de peste 9 km, impreuna cu bransamentele aferente.
Tot in 2007 s-a depus pe un program guvernamental pentru asezaminte culturale, o cerere de finantare pentru Caminul Carbunari. In 2008, dupa ce mi-am terminat mandatul de primar, s-a acordat finatarea. Acest obiectiv este aproape de finalizare acum si din fonduri proprii. Am facut consolidari de maluri pe raul Chechisel, pietruiri de drumuri, renovare camin Unguras, Chechis, iluminat stradal,etc.
In 1996 au inceput lucrarile de executie la Caminul din Rus. Din 2006 am avut reabilitari si extinderi de scoli.
In 2005 am organizat prima editie a Sarbatorii comunei si un festival al Cantecului si Portului de pe Fisculas, care a contribuit la redescoperirea traditiilor si obiceiurilor strabune.
In 2008 am avut, dupa parerea mea, cea mai mare realizare din perioada mandatului : aducerea investitorului american in comuna.
Bineinteles ca nu singur ci ajutat de persoanele care au facut lobby : domnul subprefect de atunci, Gheorghe Achim, cei din primarie si oamenii din Dumbravita. Consider ca am facut un lucru bun pentru comuna, demonstrat prin faptul ca in conditiile crizei economice la noi s-au creat locuri de munca si s-au creat conditii pentru cresterea veniturilor la bugetul local. De-a lungul anilor am avut si satisfactii si neimpliniri, dar consider ca perioada cat am fost primar a fost o perioada buna pentru Dumbravita. Acum privesc cu nostalgie acea perioada, dar si cu bucurie ca am pus bazele dezvoltarii viitoare a comunei.
Am colaborat foarte bine cu viceprimarul Gheorghe Campan, din Chechis si cu actualul primar, Felician Ciceu. Vreau sa le aduc multumiri pentru tot ce au facut si fac astazi. A fost foarte important sprijinul pe care l-am avut din partea Primariei si din partea consilierilor locali. Cea mai mare satisfactie a fost ca am incercat sa rasplatesc increderea pe care mi-au acordat o oamenii din comuna, prin tot ce am facut, sau macar printr un sfat sau o vorba buna”.
sursa interviului : Revista "Gazeta de Dumbravita"
INTERVIURI CONSILIERII LOCALI AI COMUNEI DUMBRAVITA
In numarul 6/2011 (septembrie) al Gazetei de Dumbravita sunt prezentate interviuri cu toti consilierii locali ai comunei Dumbravita. O idee foarte buna de a face cunoscuta parerea, implicarea, realizarile si problemele de viitor pe care le prezinta alesii locali. Fiecare interviu in parte va avea si un link catre pagina initiala a revistei Gazeta de Dumbravita.
Nichita Aurora - Dumbravita
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala ?
Nichita Aurora : Sunt singura femeie din Consiliul local. Sunt consilier local din anul trecut.
Am decis sa ma implic pentru ca mi face placere sa ajut comunitatea daca mi sta in putinta. Nu sunt genul de om care sa stau intr-un loc, iar daca fac munca de teren imi place sa ma implic in orice.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Nichita Aurora : Sunt de putin timp in Consiliul local dar m-am implicat pe partea de reparatii de drumuri, imi place sa I intreb pe oameni ce probleme au si sa aduc la cunostinta autoritatilor locale. Ma preocupa sa stiu pe fiecare „ ce l doare”. In cazul meu nu vin oamenii la mine sa mi spuna ce probleme au pentru ca merg eu la ei. Asta pentru ca lucrez la posta si facand munca de teren aflu mult mai usor ce nevoi au oamenii. Deci, prin natura meseriei aflu problemele oamenilor.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Nichita Aurora : Eu imi doresc sa se rezolve cat mai repede drumurile si sa fie curatenie in localitate. Este importanta si extinderea Caminului Cultural in Dumbravita. Este prea mic pentru nevoile comunei si trebuie sa se extinda. De asemenea mi-ar placea sa se faca la scoala cursuri de engleza si sa se faca ore suplimentare de matematica. Poate se va reusi acest lucru prin Centrul After School ce urmeaza sa se deschida. Imi place sa fiu consilier, o sa candidez si data viitoare. Acum sunt mai la inceput dar m-am obisnuit. Oricum, eu am lucrat cu oamenii dintotdeauna si nu mi fac probleme ca n o sa ma descurc si pe viitor.
Milan Peter - Dumbravita
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicatI in administratia locala ?
Milan Peter: Sunt consilier local din 1990, fara intrerupere. M-am implicat in administratia locala pentru ca am simtit nevoia sa sprijin toate activitatile care sunt desfasurate in cadrul comunei, in care erau atatea goluri, nu erau modernizate caminele, drumurile, la fel o serie de obiective culturale. Am decis sa ma implic in permanenta, pentru ca daca nu te implici in problemele organizatorice, raman nerezolvate, trece timpul si acestea se agraveaza.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Milan Peter : Primul proiect important a fost introducerea gazului. Am fost prima persoana care a stabilit comisii de lucru cu cetatenii. Cand am introdus noi gazul nu era pe nicaieri in zona. Ne trebuia cota de gaz, am mers la fostul combinat Phoenix dupa cota, erau mai multe greutati. Apoi, m-am implicat impreuna cu primarul la introducerea apei. M-am implicat apoi si am sustinut toate proiectele care s-au derulat. Si comunitatea a simtit nevoia ca cineva sa se implice in problemele comunitatii. Eu m-am implicat fara discriminare pentru nici un sat. Am lucrat ca tehnician veterinar si cunosteam fiecare sat din comuna , stiam fiecare ce nevoi are. Am sustinut ceea ce era necesar si s-a realizat.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Milan Peter: Acum, printre prioritatile noastre se numara un proiect pe masura 322,
pentru care avem aprobata finantarea, dar mai trebuie niste demersuri. Mai avem in vedere pietruirea unor drumuri. 0 alta problema este legata de cadastru funciar. Acum, daca un om are trei parcele de teren, una trebuie sa o vanda ca sa Ie poata intabula pe celelalte doua. Astea sunt probleme de Guvern, dar noi ar trebui sa fim initiatorii, sa pornim odata si odata
de jos si sa rezolvam odata problema si sa ne bucuram ca oamenii sunt harnici si muncesc. Nu e vorba numai de hartii, astea Ie face omul. E vorba de delegatul de la OCOT, care trebuie sa vina pentru dezmembrari sau intabular. E o cheltuiala foarte mare.
In linii mari in raport cu alte comune, sunt multumit de realizarile primariei si consiliului local. E un ajutor si contributia fabricii la plata taxelor si impozitelor. Noi in viitor o sa fim numai beneficiari. Daca nu era fabrica de avioane noi eram anemici din punct de vedere financiar. Noi trebuie sa fim foarte multumiti de acest lucru.
Viman Viorel - Dumbravita
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati In administratia locala?
Viorel Viman : Acesta este primul mandat de cand sunt consilier local. Am decis sa ma implic din tot sufletul sa facem tot ce-i bine pentru comunitatea noastra.
Reporter : Care sunt ceie mai importante realizari, proiecte in care v-ati impiicat?
Viman Viorel : Ne am implicat si ne-am implica in toate proiectele, dar problema sunt banii. Iar daca nu sunt bani, degeaba tot vorbim noi, consilierii.Noi toti ne-am dori sa fie toate drumurile asfaltate, sa fie tot ce I mai bun pentru comuna.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Viman Viorel : Cel mai important ar fi ca anul viitor sa se poata asfalta drumurile din sat. Lucrarile la canalizare, la apa, la gaz s-au facut, iar acum ar trebui sa se asfalteze drumurile pentru ca sunt la pamant. Este adevarat ca nu se putea turna asfalt pana acum, dar in acest moment, fiind terminate lucrarile ce presupun sapaturi, s-ar putea asfalta daca am reusi sa primim ceva bani. Proiecte pentru drumuri s-au facut desi sunt si alea foarte scumpe. Cand vin oamenii si ne spun ce necazuri au, noi transmitem mai departe in sedinta de Consiliu Local si se iau masuri in ordinea prioritatilor. Noi discutam absolut toate problemele oamenilor si ce-i posibil se rezolva. Ca daca nu sunt bani, nu putem face foarte multe, totul e in functie de prioritati. "Cu toate astea, eu sunt optimist, pentru ca toti incercam sa facem ce-i mai bine pentru comuna. Fara discutie, in comparatie cu alte comune, stam foarte bine, ca avem canalizare, apa, gaz si toate facilitatile. Ca uitati-va cata saracie si somaj sunt in judet. Dumbravita e invidiata de multi,si cu toate astea noi ne dorim sa fie cat mai bine.
Balaj Florea - Chechis
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Florea Balaj: Din' 92 ma implic in problemele locale. Am fost consilier in mandatul '92 - '96, a urmat o pauza de 4 ani si din 2000 sunt din nou consilier, pana acum. Am decis acest lucru pentru ca mi-am dorit sa ajut comunitatea.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Florea Balaj: Sunt multe lucruri despre care pot spune ca m-am implicat si eu. Am fost preocupat de introducerea gazului in localitatea Chechis. De fapt, m-am implicat pe toata comuna, ca am adus hotarare de guvem. Eu m-am preocupat direct de chestia asta. De asemenea, acum vreo 5 ani m-am implicat in asfaltarea a 5 km de drum in Chechis (si aici nu-i yorba de drumul judetean, ci de drum comunal). A fost primul asfalt in localitate. Am facut 15 km de balastare in camp, pe drumuri agricole, pentru ca era nevoie sa poata intra oamenii pe terenuri. Sunt mai multe. M-am implicat si in renovarea Caminului Cultural, s-a facut camera frigorifica, bucatarie. Se poate spune ca eu am fost omul de legatura cu administratia locala pentru tot ce a insemnat investitii in Chechis. Fac acest lucru din 92 incoace.
Reporter: Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Florea Balaj: Sunt mai multe probleme, . dar cele mai importante sunt sa rezolvam cu pasunea care a fost a Chechisului si care trebuie sa se retrocedeze. Este vorba de 92 ha, care sunt pe orasul Baia Mare. Vrem sa punem la punct scurgerile pentru apele pluviale, cu santuri si tot .ce trebuie. De asemenea, este nevoie de inca 3 km de canalizare in Cheehis, refacerea drumurilor in camp, iluminatul etc. Cred ca incet se vor realiza, dar asta in timp, pentru ca e greu. Dar cel mai important este sa ajutam oamenii cat mai mult, pentru ca ei ne-au ales. Oricum, din 92 si pana acum pot spune ca a evoluat foarte mult comuna noastra. Speram sa evolueze lucrurile tot la fel si putem spune ca suntem pe drumul cel bun. Oamenii sunt intelegatori si harnici, ne ajuta mu1t. De exemplu, cand i-am rugat sa iasa la vot, au iesit 65%. Avem in sat oameni responsabili care se implica atunci cand sunt probleme.
Gheorghe Campan - Chechis
Reporter : Cand , cum si de ce ati decis sa va implicate in administratia locala ?
Gheorghe Campan : Eu m-am implicat in administratia locala de cand ma stiu, din 1972. Eu sunt vechi activist al partidul (hohote n.red.). si am trecut prin toate. La Revolutie eram viceprimar, apoi am mers Sef de depozit la Cooperatie si in '96 am reajuns viceprimar, si de atunci sunt consilier local. Ma implic, pentru ca daca asta am facut de cand ma stiu nu pot sta cu mainile in san cand e de rezolvat o problema.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Gheorghe Campan : M-am implicat in introducerea gazului metan, apa, drumuri, Caminul de la Rus, Caminul de la Dumbravita. Nu m-am implicat numai pe problemele din Chechis, pentru ca fiind viceprimar trebuia sa fiu atent la toata comuna. Si dup ace am devenit consilier m-am axat pe toata comuna, pentru ca nu poti face diferente. Unde a fost de pus umarul, am ajutat cu ce am putut.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Gheorghe Campan : In perioada asta ar mai fi de terminat canalizarea la comuna si pe celelalte patru sate care nu au inca
(Rus, Unguras, Sindresti si Carbunari) si ar trebui reparate drumurile din extravilan si intravilan. Dar asta se face dupa ce-i terminara canalizarea sa nu fie nevoie sa se strice ce s-a facut cu noi sapaturi.
In Chechis s-a facut canalizarea, dar nu s-au reparat inca drumurile. Dar e normal pentru ca aceste lucruri se fac pe etape, ca nu poti face drumul si apoi sa strici sa faci canalizarea. De asemenea, mai este nevoie de legatura cu Ocolisul, cu Grosi, lucruri care erau in proiect pe vremea PSD-ului, dar au disparut ca au venit astialalti. Acum nu sunt nici pe lista de rezerva. Deci este de lucru si pe viitor.
Octavian Petrisan - Chechis
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati In administratia locala?
Octavian Petrisan : Sunt consilier de 5 ani. La mine a fost o conjunctura, pentru ca a pIecat un consilier si eu am fost urmatorul pe lista. M-am implicat mai mult pentru ca, fiind tanar, mi-am dorit sa pot ajuta tinerii In mod special, dar si sa rezolv problemele satului Chechis.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Octavian Petrisan : In primul an pot spune ca a fost mai mult o perioada de acomodare, pana m am Invatat. Dar acum am reusit sa ma implic In programul cu canalizarea. De asemenea, m-am implicat alaturi de ceilalti doi consilieri din sat, atunci cand au fost probleme cu Urbisul la noi. Au vrut sa ne suspende cursele. In rest, m-am implicat In problemele care s-au ivit. Sunt multi oameni care vin si-mi spun ce probleme au. Mai mult sunt probleme personale si In masura In care poate Primaria sa ajute se raspunde cererilor. In limita posibilitatilor ajutam. Acum m-am implicat Intr-un proiect pentru echipa de fotbal, dar nu as vrea sa dau detalii pentru ca vreau sa fac o surpriza. In general Incerc sa ma implic In problem ce tin de tineri. De exemplu, Ie mai dau cate un sfat cand imi spun de locuriie de munca. Noi avem mare avantaj cu Fabrica de avioane si cu Aramis-ul. Dar fabrica de avioane e o oportunitate mult mai buna. Eu chiar am discutat cu multi si ii Indrum spre cate o scoala tehnica. Sunt multi care au luat bacalaureatul si i-am sfatuit sa mearga la o facultate cu profil metalurgic, pentru ca, avand fabrica aici, au posibilitari mari de tot de angajare daca se specializeaza. De asemenea, Ie spun sa Invete limba engleza pentru ca cineva a stiut ca vor veni americanii. Eu Incerc sa-i constientizez ca au o deschidere si o posibilitate de locuri de rnunca. Chiar i-am spus baiatului meu sa Invete engleza ca si daca n-o sa-i placa sa lucreze fizic, are sanse sa-si gaseasca un loc de munca Intr-un birou.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Octavian Petrisan : Mai este problema drumurilor, dar deocamdata nu sunt bani. Acum avem un proiect in destasurare si s-ar putea sa Ie mai aducem la adevar, dar nu In totalitate. Mai avem o problema ca avem un teren In zona Italsofa si sper sa-l recuperam. In rest, sunt mici probleme, obisnuite pentru fiecare localitate. Problema este ca banii sunt putini, ne mai ajuta UACE-ul cu ce se poate.
Medan Gavril - Sindresti
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Gavril Medan: Am fost consilier dupa Revolutie, un singur mandat nu am fost. Nu am fost consilier in perioada '96 - 2000, in rest, in toti acesti ani am fost consilier local. Practic am vrut sa fiu consilier local pentru o mai buna gospodarire, pentru a ajuta populatia, pentru a se face ceva in comuna. Satul nu era reprezentat de nimeni si m-am hotarat sa incerc eu sa fac treaba asta.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Gavril Medan: Am reusit sa aducem Caminul Cultural la un standard bun. L-am utilat, am schimbat interiorul, o bucatarie, un grup social pe care nu-l avea, incalzirea, geamuri termopan. Am prins acum un proiect pe masura 322 cu asfaltare si un pod peste vale unde era necesar (spre horincie). Cu partea de canalizare suntem iar "in top" si cred ca vom prinde proiectul, am bagat apa si gazul in zona. Deci, treaba este destul de buna. Acum mai avem cateva zone de asfaltat si putem spune ca starn bine. Dar aceste lucrari se fac pe etape, pentru ca intai trebuie terminate sapaturile si apoi se asfalteaza. Pe masura 322 am prins asfaltare integrala in zonele cu canalizare, Dumbravita - Chechis unde e canalizarea realizata, iar pe celelalte sate numai niste ulite mai importante, pana se va face canalizarea. Bineinteles ca ma implic nu numai pentru ce tine de Sindresti, ca din moment ce suntem consilieri comunali inseamna ca pentru fiecare sat trebuie facut ce trebuie.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Gavril Medan : Prioritara e canalizarea, pentru ca atata timp cat exista apa curenta, obligatoriu trebuie canalizare. Reteaua de apa in Sindresti este finalizata. Apoi urmeaza asfaltari. Ar fi necesara o bucatarie mai mare la Caminul Cultural din Sindresti cu camera frigorifica. Iluminatul este satisfacator. Cam astea sunt problemele de interes. In general drumurile spre terenurile oamenilor sunt practicabile. Am mai pietruit din ele, dar ar mai fi necesare unele pietruiri. Lumea inca nu-i obisnuita sa conlucreze cu consilierii locali, vin mai putini sa mi spuna ce probleme au, dar in timp cred ca se vor schimba lucrurile. Important este sa reusim sa facem rost de bani, ca mai sunt multe lucruri de facut. Pot sa spun ca de-a lungul timpului am reusit sa facem lucruri si fara bani. Am facut cate o "claca". Asa s-a reusit intretinerea pasunii. Sunt cateva persoane care vin la astfel de actiuni de voluntariat, pe care-i pot mobiliza. Dar sunt tot cam aceiasi in toti anii, pe ceilalti nu-i prea intereseaza. Important este ca sunt oameni pe care ne putem baza. As mai putea aminti ca am facut un teren de sport pentru tineret in Sindresti, anul viitor o sa-l inauguram, l-am inierbat, I-am imprejmuit si precis o sa fie gazonul mai bun decat cel de la televizor unde joaca echipele mari (hohote).
Bele Nicolae - Unguras
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Nicolae Bele: Eu reprezint Ungurasul in Consiliul Local.Eu m-am implicaf tot timpul in problemele satuluLChiar acum am venit de la scoala ca a fost o sedinta. Eu ma implic in toate problemele satului meu si, daca trebuie, si cand este vorba de celelalte sate ce apartin de comuna. Sunt consilier local din 1990,cel mai vechi consilier din comuna. M-am implicat sa fac tot ce s-a putut pentru sat. Si pentru comuna m-am zbatut mult, de exemplu, cand s-a facut Caminul din Rus, dar si cand s-au facut alte treburi.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Nicolae Bele : Dintre cele mai importante realizari as aminti deschiderea drumului din Rus pana in Tauti. Bineinteles ca asta s-a facut, cu sprijinul Primariei, dar a fost nevoie de cineva care sa se implice direct in problema. De asemenea, am reabilitat Caminul din Unguras. Sunt multe de spus, daca le-am lua pe rand.
Prima data m-am implicat in consolidarea raului sa se faca aparari de maluri impotriva inundatilor. Apoi, m-a preocupat, Introducerea gazului in sat si introducerea apei. Cam tot ce sa facut aici s-a facut si prin mine. Pentru ca eu m-am implicat in toate problemele. Ni s-a acordat o suma in baza unui proiect si am inceput sa extindem scoala cu doua sali de clasa. Pentru ca avem nmai 2 sali de clasa si una e gradinita. Este, de fapt o singura sala,in care invata 4 clase. Am facut fundatia, dar de anul trecut ne-au stopat continuarea constructiei.
Asa ca m-am implicat pe tot locul si am obtinut promisiuni sa continuam. Copii avem in Unguras si am vrea sa finalizam cat de repede constructia. Bineinteles ca eu am venit cu aceasta idee. Vin oamenii din sat si mi spun ce probleme au. Nu-s eu ca un primar local, dar fac legatura cu autoritatile la cererea oamenilor. Eu le duc mai departe nevoile si cu sprijinul Primariei le solutionam cand se poate. Ma inteleg bine si cu conducerea Primariei, nu este nicio problema.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Nicolae Bele : Prioritara ne este scoala. Nu ma las pana nu vad scoala rezolvata sa poata copii sa invete si sa aiba un grup social. Pentru ca elevii de clasa I si cei de gradinita trebuie sa mearga 200 m pana la toaleta.Este greu pentru saracii copii, mai ales iarna. Chiar zilele trecute a fost dl. Iulian Gheorghe, directorul de la Fabrica de avioane, la noi, si am discutat. In limita posibilitatilor ne vor ajuta si ei. La biserica facem un altar de vara. Dl.director de la UACE ne-a promis ca ne au in evidenta si cu cat pot ne ajuta si ei. Nu se pune problema autoritatilor locale, ca ei saracii ar da, si intotdeauna am impartit banii cum se cade, numai ca daca nu i de unde, nu poti da.Oricum eu pot spune ca a inflorit comuna noastra. La noi in comuna s-au facut cam de toate pana acum. Sunt foarte multumit cum se conduce comuna si ce se face. S-a facut in toate satele ce trebuie si am ajuns sa fim invidiati de toata zona. Noi avem toate facilitatile. Mai sunt mici lucrari, este adevarat dar ce i esential s-a facut. Mai mult noi ne putem mandri ca avem locuri de munca. Daca am mai avea macar un investitor ca UACE am fi cei mai tari. Stiti ce se intampla? Bugetul de la stat e putin, iar o fabrica precum cea de avioane aduce bani frumosi la bugetul local. Iar asta se simte enorm. Numai cel care nu stie si nu vede bine spune ca nu i asa.
Cadar Dumitru - Rus
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala ?
Dumitru Cadar : Pe partea de administratie locala pot spune ca e o dezamagire pentru mine din cauza politicului, vreau sa ma fac om serios. Ca vedeti ca cine face politica e catalogat altfel. Pe de alta parte la nivel de comunitate mica nu se considera ca faci politica, ci reprezinti comunitatea. Dar, pana la urma politicul decide. Eu am fost prima data delegat satesc. Consilier sunt din 2006, ca era cineva care si-a dat demisia si am intrat eu. Ce inseamna delegat satesc? S-au facut alegeri si n-a fost nici un consilier din Rus. Asa ca, pe langa consilierii cu mandat trebuia sa fie reprezentat satul de cineva. Eu nu puteam vota dar eram acolo pentru a le aduce la cunsotinta situatia din sat. Eram un fel de consultant local, cu toate drepturile, in afara de dreptul de vot. Delegatul se alege cu adunare absteasca, jumatate plus unu din voturi. Iar consilier local sunt din 2006. Eu m-am ocupat din' 94 de problemele comunitatii, n-a fost ceva nou.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Dumitru Cadar : M-am implicat inca de la inceput de introducerea gazului metan. Pentru comunitate m-am zbatut si inainte sa fiu consilier.M-am implicat si cand s-a introdus telefonia, am avut un merit si pentru demararea lucrarilor la Caminul Cultural. Cand s-au dat primii bani, 250 milioane pentru inceperea lucrarilor am avut mare rol acolo. Am fost la Bucuresti si am discutat de finantare ca proiectul era facut si aveam nevoie de bani. Acum ma implic foarte mult la un drum. Vreau sa facem drumul Rus - Satu Nou. Este una dintre dorintele mele. Promisiunile sunt clare, I-am trecut in categoria de drum comunal, ca nu era, apoi am facut proiectul si acum cautam finantarea. Ma implic, atata ca sunt scarbit de politica. Din pacate in Romania daca mergi pe linia politica poti sa nu te tii de cuvant. Dar oamenii stiu ce am facut, ca nu am facut pe ascuns. La mine vin oamenii cand au probleme. De exemplu, cand e nevoie de un podet, sa trimitem o masina de piatra pe un drum, etc. Sunt unele lucruri marunte care trebuie insa rezolvate. Iar eu trebuie sa fac legatura dintre oameni si autoritati. Nu vreau sa ma laud dar ce am promis m-am tinut de cuvant. De exemplu, cand era denivelat imasul am rezolvat cu cei de la Primarie sa se niveleze zona.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
Dumitru Cadar : In afara de drumul Rus - Satu Nou, mai este nevoie de extinderea canalizarii in Rus – Sindresti – Unguras.
De asemenea, mai este pe masura 322 asfaltarea a 1200 m care merge tot in Rus in interiorul localitatii. Sigur ca mi-as dori sa fie cat mai bune drumurile din extravilan.
Vrem sa fie asfaltat tot intravilanul, iar la extravilan sa fie bune drumurile de acces.
Pasca Gheorghe - Rus
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
Gheorghe Pasca : Sunt la primul mandat de
consilier local. Partidul a fost liantul sa ajung in aceasta functie, desi pe plan local nu conteaza partidul ci omul. Am fost propus si de primar si dupa primar am avut cele mai multe voturi, deci am avut increderea oamenilor pentru aceasta functie. Ca pentru oameni faptele vorbesc. Pe mine nu ma intereseaza politica
Eu, daca fac ceva, fac pentru oameni si sa ramana ceva.
Reporter: Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
Gheorghe Pasca : Da, eu sunt din Rus si m-am implicat in amenajarea unor drumuri, definitivarea Caminului la partea de incalzire si grupuri sociale. Dar cel mai mult m-am implicat sa punem la punet scoala. Am reusit sa o invelim, sa inlocuim niste geamuri, acum facem grupurile sociale. Totusi, este o institutie de care este nevoie zi de zi, asa ca trebuie sa fie pusa la punct. Scoala e prioritara si noi avem
perspective mari cu Ungurasul si Sindrcstiul. M-am. implicat si penrru casa parohiala. 0 parte din bani
s-au obtinut de la Primarie si urmeaza ceva si de la UACE. Ca nu se poate sa facem numai din banii care se aduna din impozite la Primarie. Sa stiti ca la noi nu, se tine cont de culoarea politica. Consilierii suntem foarte uniti si suntem invidiati si de alte comune si chiar orase. Si putem spune ca toate s-au facut intr-o perioada scurta. A fost implicare in proiecte, s-a adus apa, s-a extins reteaua de apa, canalizarea. Sunt obiective importante. Pentru ca noi ne-am permis sa facem proiecte, ceea ce altii n-au putut. Am avut mare noroc cu venirea la noi a fabricii de avioane. Ca numai din taxele pe dadiri si teren de la ei strangem mai mult decat strangem noi impozit de pe toate satele. Si atunci e mare avantaj. De asemenea, pentru situatia actuala a ajutat mult §i
primarul si viceprimarul pentru ca s-au implicat In proiecte. Sunt preocupati de asa ceva si asta conteaza mult. Cum am castigat increderea oamenilor sa ajung consilier? Lumea ma stia de la serviciu si s-a
stiut ca suntem o familie serioasa. Asa am castigat "omenia" si increderea in sat. De asemenea, am mai realizat un pod. Era o punte pe care ne-a luat-o apa si pana la urma, cu ajutorul Primariei, am finalizat. Si acolo m-am implicat personal. Primaria a fost cu banii, eu am luat materialele si cu ajutorul vecinilor din sat am turnat placa. Am facut "claca" asa cum se facea pe vremuri ca le-a fost dor si oamenilor. Podul i-am facut acum doi ani. Mai avem de consolidat picioarele, ca e pe structura de tevi. De asemenea, am mai facut un drum catre Biserica. Noi n-am ayut drum la Biserica.
Reporter: Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care 0 reprezentati?
Gheorghe Pasca: Pe viitor vrem sa avem un teren de Fotbal, ar fi vorba sa mai facem o biserica, sa fim fiecare cu biserica lui, pentru ca acum slujesc alternativ ortodocsii si catolicii. Cred ca incet vom reusi sa Ie facem pe toate din moment ce este dorinta si implicare.
Ioan Gojea - Carbunari
Reporter: Cand, cum si de ce ati decis sa va implicati in administratia locala?
loan Gojea: Acum sunt la al treilea mandat de cand sunt consilier local. M-am hotarat sa ma implic in administratia locala datorita consatenilor mei care mi-au zis "hai sa facem ceva pentru comunitate". Eu am si o alta calitate, sunt prim corator la biserica de la Carbunari si m-am aplecat spre problemele oamenilor. Au vazut ca ma intereseaza problemele comunitatii si atunci au venit ei cu propunerea asta. Plus ca, fiind pensionar, sunt tot timpul intre cetateni. Ca la noi nu-i prea intereseaza pe oameni din ce partid esti. Cam pe toata lumea intereseaza persoana. Ca sunt din PSD nu-i cine stie ce.
Reporter: Care sunt cere mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat?
loan Gojea: In cele trei mandate m-am implicat in proiectarea si realizarea Caminului Cultural de la Carbunari, in asfaltarea drumului cand era si primarul de aici, drumul care merge spre Baila Carbunari. M-am implicat impreuna cu viceprimarul si cu consilierul Vasut pentru a se face un drum pietruit si de a duce apa la trei familii cu gospodarii mai izolate. Pentru ca si aceste familii au dreptul la conditii decente. Am reusit sa facem drumul practicabil, sa ducem apa si urmeaza partea de pompare, de instalare a unui hidrofor. Asteptam un aviz de la Electrica sa ne lege hidroforul. De asemenea, m-am implicat sa aiba tinerii de la Carbunari un teren de fotbal. Dupa Revolutie m-am implicat pentru a face 8 clase la Carbunari ca erau numai 4. Da, m-am implicat si inainte sa fiu consilier cu acte-n regula. lar acum m-am implicat intr-o problema foarte importanta, fara nicio pretentie, cu ajutorul UACE,.sa punem toata tamplaria la Casa Parohiala. Sunt niste oameni de omenie, in frunte cu domnul director, lulian Gheorghe. Au fost in vizita la noi si ne-au ajutat. Lucrarile sunt gata. Duminica a fost hramul bisericii si ne-au onorat cu prezenta si domnii de la fabrica de avioane si domnul deputat.
Reporter : Ce probreme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati ?
loan Gojea : Pe viitor as dori sa rezolvam la Carbunari mobilierul interior la Caminul Cultural: mese, scaune, camera frigorifica. Prin asta am face Caminul functional. Caminul e aproape gata, dar noi aducem mese de prin Dumbravita cand avem nevoie.
Valer Vasut - Carbunari
Reporter : Cand, cum si de ce ati decis sa va implicate in adminsitratia locala ?
Valer Vasut : Sunt consilier din 1992 continuu. E al cincilea mandate. Am decis sa ma implic pentru a face ceva pentru satul nostrum, Carbunari. Erau multe lucruri ramase in urma, drumurile erau vai de capul lor.
Reporter : Care sunt cele mai importante realizari, proiecte in care v-ati implicat ?
Valer Vasut : Una dintre cele mai importante realizari este drumul care s-a facut in Carbunari, asfaltarea drumului spre bai, caminul cultural din sat, realizarea retelei de apa, de gaz. M-am implicat in toate activitatile. S-a lucrat si pe biserica, interior si exterior, prin contributie de la cetateni.
Reporter : Ce probleme va doriti sa rezolvati pe viitor pentru comunitatea pe care o reprezentati?
Valer Vasut : Ar trebui neaparat rezolvat drumul Virful Coastei la Carbunari care acum, de un an de zile, tot insistam cu colegul, cu Gojea, si tot nu reusim sa-I pietruim. Sunt cateva familii care nu pot ajunge acolo cu masina la case. Este acces numai tractor, mai greu si numai cand e uscat. Acesta este un drum pe care dorim sa-l putem termina in acest mandat. Incerc sa demarez acest proiect impreuna cu colegul Gojea. Discutam in permanenta cu oamenii
,despre ce ar dori sa se faca, dar mai putin poti sa realizezi pentru ca nu sunt bani. E adevarat insa ca au crescut incasarile datorita prezentei unui agent economic important in comuna si va fi, iar datorita realizarii scolii profesionale cred ca se va dezvolta economic zona.
sursa interviului : Revista "Gazeta de Dumbravita"
ONICA CERNESTEAN DE 90 DE ANI DIN SINDRESTI
Ziarul Glasul Maramuresului de joi 25.08.2011 ne prezinta un interviu cu Onica Cernestean de 90 de ani din Sindresti.
O nonagenară din Şindreşti este nemulţumită de vremurile pe care le trăim. Am găsit-o gârbovită în pragul casei şi am întrerupt-o din activităţile casnice pe care le desfăşoară zilnic cu multă conştiinciozitate, în ciuda anilor mulţi care o apasă.
Onica Cerneştean a împlinit 90 de ani, dar este sănătoasă şi munceşte în gospodărie.
Deşi pare greu de crezut, are o vacă, pe care o scoate zilnic la păscut, o hrăneşte şi o mulge. Mai mult, îşi cultivă în grădină cartofi şi zarzavat.
Pe vremea războiului a fost cel mai greu de trăit, deoarece oamenii rămâneau într-o clipă fără agoniseala de-o viaţă şi nu se puteau împotrivi. În plus, bărbaţii erau duşi pe front cu forţa şi mulţi dintre ei nu şi-au mai văzut niciodată familiile.
"Io de mică am cuştulit năcazul. Când o fost pă vremea războiului, ruşii şi nemţii strângeau marhăle de la oameni din grajduri şi le mâncau. Am văzut drumul spre Baia-Sprie plin de iosaguri şi oamenii plângând în poartă. Omul meu o stat în Rusia un an şi două luni şi numa printr-o minune o scăpat teafăr şi o venit înapoi acasă. Cei care s-o dus deodată cu el o murit gazaţi. Nemţii o fost tare a dracului, că ei o pornit războaiele.
Mi-s urâţi şi-amu şi nu înţeleg un lucru: de ce să facă omu’ rău pe pământ dacă numa’ un ptic trăieşte? O fost vremuri grele oarecând, dar pe vremea lui Ceauşescu am dus-o cel mai bine. Amu s-o făcut mulţi vagabonzi, că la tăţi li-i lene a lucra. Le trebe la tăţi poptiroş în mână, să nu lucre nimeni, să fie domni. Aşe nu să poate trăi în lume, că nu-i modru", asigură cu hotărâre tanti.
• "Îi tare mare curvuşag în lumea asta"
Cât despre femeile moderne din ziua de azi, aceasta are o părere foarte proastă:
"Nu-mi place că-i tare mare curvuşag în lumea asta. Da’ ele nu-s bune, femeile.
Ar fi bune să le ducă la concentrare şi să le puie la lucru, că-s tare buiece. Aşe n-ar mai avea vreme de făcut măgării şi ar sta să-şi grijească de familie. Păcatul îl duce pă om la pierzanie. Tăt aud la televizor de SIDA. Nu ştiu de unde s-o adunat atât SIDA în Bucureşti şi la Constanţa.
No, numa ele-s de vină că umblă pân tăte ţările şi vin de acolo cu fel de fel de năcazuri. Amu la oameni nu li-i dragă pacea şi liniştea şi le place numa’ sfada şi îmbrânceala."
Ea mai crede că tinerii "ar trebui strânşi cu şurubul şi trimişi la lucru."
• "Am stat bugăt şi pă întuneric şi am răbdat şi foame"
Îşi aminteşte că a răbdat foame, deoarece nu erau posibilităţi de câştig, iar lumea n-avea din ce trăi: "De avea mama două ouă, mă trimitea să le vând ca să putem lua fotoghin să ne vedem sara. N-aveai doi lei să-ţi iei on ptic de fotoghin, aşe o fost lumea de săracă.
Am stat bugăt şi pă întuneric şi am răbdat şi foame, că n-am avut ce face. Amu lumea-i buiacă şi nu ştie de binele ce-l are. Nu-mi place că tineretu’ nu-şi face ani de pensie. Or vedea ei din ce-or trăi când or ajunge la bătrâneţe."
• "Până mă pot mişca, n-oi muri de foame"
Când era fecioară, mergea la sapă o vară întreagă la gazdele din sat pentru a-şi putea cumpăra un şurţ sau "o zadie-n cap". Are o pensie de 600 lei pe care o drămuieşte cum poate să-i ajungă de la o zi la alta.
A muncit 20 de ani la grajdurile Colectivului şi nu i-a fost uşor. Zilnic se îngrijea de un lot de 20 de vaci pe care le hrănea şi le mulgea. La sfârşitul zilei nu-şi mai simţea mâinile, dar nu s-a plâns niciodată de ceva. S-a mulţumit cu cât a avut şi cu cât i-a dat Dumnezeu.
"Şi-amu lucru bugăt, că nu pot sta într-un loc. No, ce să fac? Mă poartă mai mult hirea, că puterile mi-o cam slăbit. Şi moartea asta tăt umblă de sus în jos şi pă la mine încă nu s-o oprit. Mă mai lasă. Până când, nu ştiu. No, nu-i bai. Când a vrea să vină, m-a afla. Mă rog numa’ să fiu sănătoasă, să mai pot lucra şi să nu zac la pat.
Până mă pot mişca, n-oi muri de foame", mărturiseşte cu speranţă bătrâna.
sursa articolului + fotografia : www.glasulmaramuresului.ro
INTERVIU CU DIRECTORUL UAC (FABRICA DE AVIOANE)
INTERVIURILE www.dumbravita.nvn.ro. INCEPEM O SERIE DE INTERVIURI CU DIFERITE PERSONALITATI ALE COMUNEI CARE VOR FI PREZENTATE PE PARCURSUL MAI MULTOR LUNI.
Primul interviu este cu directorul UACE Dumbravita - Iulian Gheorghe
Sunt mandru ca am contribuit ca UAC sa investeasca in Romania
Reporter :
Un scurt CV al directorului UACE Dumbravita
Iulian Gheorghe:
Sunt roman si sunt foarte mandru de asta. Sunt bucuros ca am revenit inapoi si pot sa ajut la demararea unei fabrici in tara mea de origine. Sunt de loc pitestean, am terminat facultatea de Metalurgie din Bucuresti, mi-am inceput masterul si doctoratul acolo, dupa ce am terminat facultatea am ramas ca asistent in facultate, am lucrat pentru dl decan Moldovan din Cavnic, dupa aceea am plecat in SUA pentru a face doctoratul acolo si cu un an inainte de a termina doctoratul am inceput sa lucrez la Universall Alloy Corporation iar acum am deja 11 ani de cand sunt la aceasta companie. Am inceput ca inginer cu partea de cercetare, responsabilitatea mea era sa formez un grup de cercetare, departamentul de cercetare fiind o cheie in succesul oricarei companii. Dupa 10 ani am devenit director pe partea de cercetare pentru tot Universall Alloy Corporation, avem aliaje pe care noi le-am inventat si care acum zboara in Boeing, Airbus. Sunt mandru ca am contribuit ca o astfel de companie sa investeasca in Romania
Reporter :
Va rog sa ne prezentati ce face aceasta fabrica si istoricul ei
Iulian Gheorghe
Obiectul principal este extrudarea, turnarea fiind o parte secundara si nu reprezinta pentru noi principalul mod de bussines.
Compania are 4 locatii (2 SUA, 1 Elvetia si una aici). Compania a inceput practic in 1989 (exista din 1960) an in care a fost cumparata de o companie elvetiana la acea data exista doar fabrica din California si Elvetia.
In California era la acea data 3-4 prese de extrudare iar John Ball a fost numit presedinte inca de la data aceea, compania imbunatatindu si calitatea si livrarea la timp. Cele 2 componente cheie care mentin piata de desfacere sunt calitatea, in primul rand si apoi livrarea la timp, abia apoi vine pretul.
Dupa 89 California si-a imbunatatit calitatea si a crescut foarte puternic, a avut la un momentdat 14 prese, moment in care nu mai era teren. In California fabrica se afla la 4-5 km de Disneyland fiind intr o zona foarte populata, astfel ca a existat nevoia sa ne dezvoltam pe partea de est a SUA pentru ca in acel timp Boeing-ul avea productia foarte mare iar in 95-96 s-a inceput constructia fabricii din Canton (45 km nord de Atlanta) fiind deschisa in 97.
Compania a crescut, a continuat sa aiba piata de desfacere, in principal de la Boeing iar in 2004 am ajuns sa fim cel mai mare producator de produse extrudate pentru Boeing (fuselaje). Pana in 2004 se prodecea produse extrudate numai pentru fuselaje (cabina avionului), nu se producea nimic pentru aripi, astfel in 2004 s-a extins fabrica din Canton cu o presa foarte mare de 16.000 tone care este cea mai mare din vest, doar in Rusia mai existand 2 prese de capacitate mai mare dar nu sunt puse in functiune. De atunci am continuat sa crestem si in 2009 am venit in Romania pentru ca trebuia sa castigam mai multa piata de desfacere in Airbus fiind cel mai mare producator european. Ca producator avioane in zboruri comerciale cele mai mari sunt Boeing si Airbus.
Aceasta companie este numarul 1 mondial in productia de profile extrudate din aluminiu pentru industria aviatica. Produsele noastre sunt parti structurale din avion. Cand ne uitam la avion, aceste extrudate nu se vad, sunt sub „pielea avionului”, daca ne uitam la fuselaj vedem bolturile care sunt prinse de la cap la coada, sub tabla avionului sunt aceste extrudate care incalzesc structura avionului , parti structurale fara de care avionul nu poate sa zboare.
In aripi produsul pleaca de la fuselaj si se duce pana la capatul aripii. Se produc extrudate pana la 30 metri lungime. Orice companie care face un avion cumpara produse de la noi : Boeing, Airbus, Bombardier (Canada), Shorts Brothers (Irlanda de Nord), America de Sud, China, Japonia, Cesna (SUA). Orice companie care construieste un avion cumpara de la noi pentru ca suntem cel mai mare producator de extrudate din lume, pentru ca sa ajungi acolo nu numai ca iti trebuie dedicatie iti trebuie si o statura care sa fie respectata.
Pentru noi este extrem de important sa ne tinem de cuvant si sa fim cat se poate de transparenti. Aceasta este o companie de viitor, in masura in care industria este extrem de jos, noi suntem o companie care avem comenzi pentru cel 7 ani de acum incolo. Comenzile multe pe care le avem se datoreaza calitatii si livrarii la timp. Poti face toate astea pregatind forta de munca, scolarizand-o, pentru ca nu poti face produse de calitate fara oameni de calitate. Am avut succes in SUA si acum in Romania, iar prin deschiderea fabricii de aici avem 45% piata de desfacere a Airbus care este extrem de mult pentru o companie tinand cont ca in Europa sunt inca 3 companii care impart restul de 55%.
Este o companie care vom face ceea ce spunem, care am participat tot timpul in viata comunitatii si n-am avut niciodata probleme cu comunitatea. In SUA eram deja „nascuti”, stiam care sunt asteptarile comunitatii, iar la Dumbravita, ne-am nascut aici si invatam care sunt nevoile comunitatii si sigur ca vom ajunge la stadiul in care vom intelege foarte bine necesitatile ei, cum trebuie sa ne implicam in viata comunitatii ca pana la urma toata lumea sa aiba de castigat, noi sa fim o companie care sa fie profitabila iar comunitatea sa se bucure de prezenta noastra aici,. Acum am inceput sa castigam bani mai multi si vom putea sa ne implicam si mai mult. Este extrem de important pentru noi sa avem o buna vecinatate cu oamenii.
Reporter :
Cati oameni aveti angajati in total la fabrica si cati sunt din comuna ?
Iulian Gheorghe :
Din totalul de aproximativ 190 oameni, din comuna Dumbravita avem 45-50 de oameni (25% din total).
Reporter :
Recent ati avut targuri de munca in comuna Dumbravita, cati oameni ati angajat din comuna la aceste targuri de munca?
Iulian Gheorghe :
Au fost angajate 3 persoane din comuna la aceste targuri de munca iar acum avem 9 copii care vin la practica la noi pentru 3 saptamani iar in august vor veni 10-12 copii in practica la noi. Noi ne bucuram ca reusesc sa invete ceva, ca au o idée despre aceasta fabrica, sefii de departament au instructiuni clare sa lucreze cu acesti copii, idea este ca in momentul in care acest copil termina o facultate sa aiba dorinta sa vina inapoi aici si majoritatea acestor copii sunt selectati sa fie din comuna sau din satele comunei Dumbravita.
Reporter :
50 de angajati din comuna Dumbravita din totalul de 190.... mi se par putini deocamdata
Iulian Gheorghe :
Avem o groaza de programe in care veti fi surprinsi ce vrem sa facem pentru aceasta comunitate in ceea ce priveste educatia, nu va fi pe termen scurt pentru ca nu se pot face “peste noapte”. Am inceput sa ne implicam in scoala, la fel am facut si in USA, vrem sa ajutam scoala prin echipamente, programe scolare, scolarizarea copiilor, pregatirea lor (liceul, alte forme de invatamant) in slujbe care le pot folosi ca sa poata lucra ulterior in fabrica si sa retii acesti copii. Una este sa le dai capacitatea sa aiba o educatie mai buna, al doilea este sa poti sa angajezi pe acesti copii si in felul asta numarul angajatilor din comuna sa creasca. Nici noua nu ne convine sa trimitem autobuze in alte comune departe.
Reporter :
Pentru angajarea in fabrica ce studii trebuie sa aiba oamenii si ce acte trebuie sa aduca ? Daca trebuie pentru angajare studii matematice ?
Iulian Gheorghe :
Este foarte simplu, trebuie sa stie sa adune, sa faca impartiri, sa inmulteasca, recunoasteri in tabele. Problema cu testele a fost pentru ca oamenii nu au fost obisnuiti cu asa ceva si s-au speriat. Am realizat ca aceste teste au speriat multi oamnei si de aceea am dori sa venim in intampinarea oamenilor si sa-i ajutam. V-om organiza niste cursuri pregatitoare, pentru ca oamenii sa se familiarizeze cu aceste teste.
Reporter :
Probabil ca ati pierdut oameni utili fabricii prin aceste teste
Iulian Gheorghe :
Comunitatea are posibilitatea sa vina si sa lucreze aici, dar noi nu putem sa angajam tot satul pentru ca nu sunt atatea locuri de munca; dar pentru fiecare slujba pe care o avem, interesul nostru este sa angajam personal din zona si sa pregatim oamenii ca sa treaca acel test sa poata fi angajat aici. Nu avem niciun interes sa angajam din alta parte. Ca si studii trebuie sa aiba liceul dar nu am trasat neaparat niste criterii clare, de aceea am pus si acel test, pentru ca sunt oameni care la vremea lor nu dadeau astfel de teste si nu vrem sa fie discriminati, este oricum un test mult mai simplu, sa zicem, ca un bacalaureat.
Reporter :
In afara actelor de studii mai trebuie si acte cu specializari pe anumite domenii ?
Iulian Gheorghe :
Specializarile se fac la locul de munca. Ce se cere de la (noii) angajati : sa fie doritori sa munceasca, sa fie harnici, sa aiba capacitatea sa invete si sa vrea sa invete, noi suntem dispusi sa lucram cu oamenii la diferite etape ca sa lucreze la noi, deci trebuie sa fie pregatiti inainte ca sa vina la acest test.
Reporter :
Comunicarea si comunitatea
Iulian Gheorghe :
Este interesul nostru sa comunicam cat se poate de bine cu comunitatea. Este extrem de binevenit faptul ca aveti un site accesat de comunitate, deoarece cautam cele mai bune mijloace de comunicare si diseminare a informatiilor. Oamenii trebuie sa inteleaga cine este aceasta companie.
Oamenii trebuie sa stie daca ne-am implicat in comunitate si in comunitatile in care mai exista fabrici de acest gen (2 USA si 1 in Elvetia). De exemplu in USA avem o casa cu copii orfani sau cu probleme in familie pe care UAC i-a sponsorizat de 10 ani de zile, s-a donat teren, s-au construit cladiri. Bineinteles ca nu ne putem implica masiv de la inceput, totul se va desfasura treptat. Fabrica din Dumbravita a inceput sa produca bani din decembrie 2010, dar chiar si inainte de aceasta ne-am implicat in comunitate.
Reporter :
Este foarte importanta comunicarea, este foarte important ca oamenii sa stie ce se intampla in jurul lor, pas cu pas, cu atat mai mult cu cat orice investitie straina poate fi privita la inceput suspicios pana reuseste sa cunoasca intentiile acelei companii. Aceasta informare din partea cui trebuia sa fie, a companiei, a primariei ?
Iulian Gheorghe :
Informarea trebuia sa fie din partea tuturor. In primul rand nu stii ce sa astepti de la vecinul, nu stii care sunt doleantele, nici oamenii din sate nu au stiut ceea ce vrem noi, nici noi nu am stiut ceea ce vor oamenii dar niciodata nu e prea tarziu, fiind o multime de puncte si de interese comune. Toate se vor rezolva in timp, cu atentie si respect.
Reporter :
Ati avut inainte si alte locatii in afara de Romania ?
Iulian Gheorghe:
Ne-am uitat in Cehia, Polonia si Romania
Reporter:
Ce va determinat sa alegeti Romania?
Iulian Gheorghe:
In primul rand faptul ca aveam in companie romani care erau dispusi sa revina in Romania. Romani sunt oameni primitori, toti americanii care vin aici spun ca asa oameni primitori nu au mai vazut. Ne-am uitat si la faptul ca exista un domeniu ingineresc prezent in zona (Univ din Cluj, Baia Mare). In aceasta zona nu era acaparata de alte firme cum ar fi de exemplu in alta parte din tara. In ce priveste zona, ne-am uitat sa fim mai aproape de vest, tot ce producem fiind pentru export.
Reporter :
Din cate stiu au mai fost locatii (comune sau orase) in jud Maramures unde se dorea sa se construiasca (Tautii Magheraus, Somcuta Mare, Recea, etc), ce v-a determinat sa alegeti Dumbravita ?
Iulian Gheorghe:
Unul din lucrurile importante care l-am avut in vederea cand am cautat un loc pentru fabrica a fost sa fim aproape de o retea electrica; din punct de vedere al mediului electricitatea este cea mai curata. Acesta a fost lucrul primordial in a reusi sa gasim un loc, dar bineinteles ca trebuie sa ai o colaborare cu autoritatile locale, la acea data si primaria si consiliul judetean s-a zbatut sa ne aduca, sa ne atraga in zona.
Reporter :
Beneficiile aduse primariei si comunitatii ?
Iulian Gheorghe:
In 2010 UAC Europe a contribuit prin taxele platite cu jumatate din bugetul primariei, dupa cum am inteles de la dl.primar.
Reporter :
Aveti o suma cat a intrat in bugetul primariei ?
Iulian Gheorghe:
Dl.primar are aceste cifre si dumnealui poate sa va spuna. Noi platim taxe la stat iar din aceste taxe vin taxele locale catre primarie. Jumatate din acel buget a fost acoperit intr-o perioada in care compania nu a avut incasari extrem de mari. Primaria va avea posibilitatea ca de la an la an bugetul sa fie mai mare din taxele pe care le platim noi si celelalte firme din zona. Primarul Ciceu Felician a afirmat public ca bugetul primariei este mai mare decat in perioada de dinaintea crizei financiare, datorita companiei noastre. Practic, in acest fel comunitatea a dobandit o oarecare autonomie finaciara si nu mai depinde exclusiv de fondurile judetene sau guvernamentale, putand sa-si rezolve singura o parte din probleme.
Reporter :
Ce imagine v-ati facut despre comuna si locuitorii ei ?
Iulian Gheorghe :
Sunt oameni deosebiti si extrem de primitori, am tot respectul pe acesti oameni, ma simt ca acasa. Nu cunosc toate obiceiurile zonei, fiind pitestean. Sunt oameni credinciosi si primitori, oameni care dupa ce te cunosc te respecta daca vad ce valori ai, sunt oameni care trebuiesc respectati, sunt oameni harnici. Asta cred ca constituie si succesul acestei companii aici, pentru ca sunt harnici, stiu ce inseamna munca si sa o aprecieze.
Reporter :
Ce le transmiteti cetatenilor dupa primul interviu ?
Iulian Gheorghe:
Va multumesc ca ne-ati primit in randul dvs. aici si aveti incredere ca ne vom tine de cuvant, ca tot ce se va face aici se va face pentru binele comunitatii si impreuna cu comunitatea. Numai impreuna vom putea construi ceva durabil si in beneficiul tuturor.
www.dumbravita.nvn.ro ( Desi este o noutate acest lucru pentru administratorul site ului, fiind primul interviu luat, sper si doresc sa fiti obiectivi in comentarii (daca acestea vor exista) si sa taxati orice eroare aparuta pe parcursul tuturor interviurilor. Acesta este primul dintr o serie de 3 sau poate mai multe luate cu directorul de la Fabrica de avioane. In urmatoarele interviuri se va discuta si alte subiecte de interes local. Este foarte important sa veniti si dvs cu intrebari, pertinente, la care se va raspunde in urmatorul interviu).
Intrebarile le puteti posta mai jos
CIOCOTISAN FLORIN (SINDRESTI) IN DIRECT LA REALITATEA TV
26.09.2010
Ciocotisan Florin din Sindresti in direct la Realitatea TV
Florin Ciocotisan din Sindresti a fost invitat in 25.09.2010 (ora 09:24) la postul Realitatea TV pentru a comenta pe tema mitingului politistilor.
Florin este jurnalist la impactnews.ro si este la prima aparitie pe un post de televiziune national.
Felicitari si la mai multe emisiuni.
Vezi mai jos materialul video
DUMBRAVITA - PAROHUL ORTODOX DIN DUMBRAVITA CIOCOTISAN BOGDAN
26.03.2010
PAROHUL ORTODOX DIN DUMBRĂVIŢA DUCE MISIUNEA PASTORALĂ DINCOLO DE ZIDURILE BISERICII
De aproape un an, parohia ortodoxă din Dumbrăviţa s-a procopsit cu un preot tânăr, ce şi-a luat în serios misiunea pastorală.
Părintele Bogdan Ciocotişan a fost instalat ca preot la Dumbrăviţa, în luna mai a anului trecut.
Odată ajuns aici, nu numai că a adus un suflu nou în ceea ce priveşte viaţa religioasă a comunităţii, dar a iniţiat o serie de activităţi menite să adune şi să trezească interesul, în special al tinerilor, către lucrurile ce ţin de domeniul spiritualului.
Părintele Ciocotişan mărturiseşte că nu face altceva decât să pună în practică proiectele catehetice pe care Patriarhia Ortodoxă Română le are.
Într-un context în care generaţia tânără are tendinţa de a se îndepărta din ce în mai mult de cele sfinte, abordările catehetice, atipice (în aparenţă) pentru cultul ortodox, ale părintelui Ciocotişan oferă posibilitatea de a redescoperi valorile bisericii.
Preotul de aici a reuşit să coboare misiunea bisericii dincolo de pupitrul amvonului, arătând prin aceasta că valorile spirituale promovate de Sfânta Evanghelie pot fi actualizate la vremurile în care trăim, fără ca acestea să sufere vreo alterare.
Proiectul iniţiat de părintele Ciocotişan are în vedere încercarea unui dialog cu tinerii din comunitatea pe care o păstoreşte, pentru a se descoperi care sunt problemele ce îi frământă, în special din punct de vedere spiritual.
• "Tinerii vin la biserică doar formal"
Părintele Ciocotişan mărturiseşte că ideea de a avea o altfel de abordare pentru tineri i-a venit pornind de la faptul că şi el face parte din generaţia tânără.
"Am fost hirotonit relativ curând, prin anul 2006. Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, n-am pierdut relaţia cu tinerii şi cu felul lor de a se raporta la problemele lumii actuale.
Mi-am dat seama că tinerii au nevoie şi de altceva, în afară de prezenţa duminicală la Sfânta Litughie, la care, din păcate, mulţi vin doar formal, dintr-un soi de inerţie. Am realizat că adolescenţii trebuie astăzi implicaţi pe mai multe planuri: social, filantropic sau al catehizării. Am vrut să-i aduc pe tinerii de aici şi într-un alt context decât cel al bisericii, pentru a discuta cu ei şi de a le da un răspuns la problemele care îi frământă", a spus părintele Bogdan Ciocotişan.
Totodată, preotul spune că tinerii gândesc altfel în afara zidurilor bisericii, aceştia scapă de inhibiţia, emoţia şi pietatea pe care le-o induce spaţiul lăcaşului de cult.
• Seri catehetice, în premieră
Pentru asta, părintele Ciocotişan a organizat, în luna decembrie a anului trecut, cu sprijinul primăriei, "Serile Catehetice pentru Adolescenţi şi Tineri". Manifestarea a inclus o conferinţă cu tema "Tinerii şi Biserica" şi s-a încheiat cu proiecţia filmului duhovnicesc "Ostrovul".
Locul de desfăşurare a acestor activităţi a fost Casa de Cultură din localitate. Iniţiativa catehetică a părintelui s-a bucurat de succes în rândul tinerilor, aşa că acesta a hotărât să organizeze o astfel de manifestare şi în Postul Mare.
Aşadar, în 21 martie, Casa de Cultură din Dumbrăviţa a fost gazda unui nou eveniment de acest gen. De data asta, tema de dezbatare a fost "Biserica şi probleme ale lumii contemporane", iar filmul ales spre vizionare a fost "Patimile lui Iisus", în regia lui Mel Gibson.
• Tinerii de la sat, apropiaţi valorilor Bisericii
Părintele Ciocotişan susţine că, atunci când a ajuns în parohia de la Dumbrăviţa, a găsit un grup de tineri cu potenţial spiritual, lucru care l-a convins că merită să creeze un spaţiu favorabil pentru a dezvolta un dialog duhovnicesc cu generaţia tânără de aici. "Tinerii de la sat sunt oarecum dornici să experimenteze lucruri noi.
Nu vreau să fac o diferenţă între tinerii de la oraş şi cei de la sat, dar cei de la sat încă mai au noţiunea aceea de duhovnicie, de spiritualitate pe care au moştenit-o de la bunici şi părinţi. Când am ajuns aici, era un pic plafonată ideea de preot. Am venit cu un suflu nou.
Acest lucru i-a atras foarte tare pe tinerii de aici. După primele slujbe pe care le-am oficiat, i-am oprit într-o duminică după Liturghie şi le-am propus proiectul cu serile catehetice, care a fost foarte bine primit", povesteşte părintele.
• Sprijin deschis din partea Episcopiei
Părintele Ciocotişan a spus că tot ceea ce face el nu este altceva decât o punere în practică a proiectelor de catehizare pe care BOR le are. "La nivel de Patriarhie, se desfăşoară mai multe programe catehetice care includ tinerii. Este programul intitulat: «Hristos împărtăşit copiilor», care se adresează celor cu vârste între 6 şi 17 ani. Un alt program urmăreşte implicare bisericii în înlăturarea fenomenului de abandon şcolar şi se desfăşoară sub genericul «Nu abandona şcoala!»
Şi mai există proiectul Serilor catehetice, care se adresează în special adolescenţilor şi tinerilor, în majoritate elevi de liceu şi studenţi. Văzând acest proiect al Patriarhiei, m-am gândit că ar fi binevenit să-l pun în practică aici, în comunitatea pe care o păstoresc", a mărturisit părintele Ciocotişan.
Acesta spune că l-a consultat pe părintele Florin Stan, responsabil cu catehizarea tinerilor în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, de la care a primit undă verde. Părintele Ciocotişan a hotărât să organizeze aceste Seri Catehetice în perioada celor două posturi mari de peste an. "Nu vreau să cadă în rutină această activitate.
Am observat că tinerii din ziua de azi se plictisesc foarte repede, de aceea, trebuie să fii mereu actual şi să îi abordezi mereu cu lucruri interesante", spune preotul din Dumbrăviţa.
• Adolescenţii se plâng de marginalizare
Serile catehetice organizate de părintele Ciocotişan la Dumbrăviţa urmăresc, în esenţă, realizarea unui dialog transparent şi sincer între preot şi tineri. Părintele Ciocotişan susţine că taina spovedaniei oferă un dialog care de multe ori este guvernat de trac şi inhibiţie din partea tinerilor. "Am urmărit să-i scot pe tineri în afara zidurilor bisericii, ca să-i provoc la dialog şi să văd care sunt problemele lor concrete.
În spatele unui tânăr rebel se ascunde, de multe ori, un tânăr cu probleme şi cu anumite frustrări care trebuie identificate şi vindecate, iar aşa ceva doar prin comunicare şi dialog sincer se poate reuşi", a explicat preotul.
Din cele două întâlniri pe care le-a avut cu tinerii, părintele Ciocotişan mărturiseşte că a identificat două mari probleme care îi preocupă pe tineri. În primul rând, aceştia se revoltă că nu sunt băgaţi în seamă şi că mai tot timpul sunt arătaţi cu degetul. Iar în al doilea rând, adolescenţii se plâng de relaţia mereu conflictuală pe care o au cu părinţii.
"Am observat că tinerii caută de multe ori răspunsuri la foarte multe întrebări pe care ei susţin că nu prea se interesează nimeni să le răspundă. Foarte mulţi tineri susţin că au probleme cu părinţii, mai ales cei de la sat, pentru că de multe ori au contact cu oraşul şi vin de acolo cu idei care nu mai rezonează cu cele ale părinţilor şi de aici apare conflictul", spune părintele Ciocotişan.
Toate aceste probleme, spune el, pot fi rezolvate dacă preotul devine prietenul de suflet al tinerilor şi coboară de pe amvon lângă inima lor, ascultându-le problemele şi încercând să le fie alături în încercarea de a depăşi momentele critice din viaţa lor.
sursa informatiei + fotografia sunt preluate din www.glasulmaramuresului.ro
RUS - VICTORIA DANCIU A CONSTRUIT O BISERICA IN CURTE
13.01.2010
O batrâna din satul Rus si-a facut biserica în curte
Femeia spune că a ridicat biserica pentru sufletul ei şi pentru credincioşii greco-catolici din sat. Satul Rus numără vreo 300 de credincioşi ortodocşi şi tot cam atâţia greco-catolici.
Există o singură biserică, din piatră, unde se ţin atât slujbele ortodoxe, cât şi cele greco-catolice. Victoria Danciu este născută şi crescută în satul Rus, comuna Dumbrăviţa.
De când era copil, şi-a dorit să urmeze calea mănăstirii. „Nu m-au lăsat părinţii să mă duc la mănăstire. M-au măritat în sat. Dar sufletul mi-a rămas la cele sfinte", mărturiseşte bătrâna în vârstă de 81 de ani.
Femeia a lucrat ca învăţătoare în sat aproape 40 de ani. În anul 1994, s-a hotărât să facă ceva pentru satul natal, dar şi pentru sufletul ei. „Există o singură biserică în Rus. Dacă tot aveam terenuri multe, am zis să obţin aprobarea pentru a ridica o bisericuţă din lemn aici, în curte", explică Victoria Danciu. „Aveam patru terenuri bune ca loc de casă, le-am vândut pe toate, pe rând. Am tocmit muncitori din sat, aşa s-a ridicat biserica", adaugă ea.
Până acum, femeia a investit în jur de 80.000 lei în biserică. „Nu am primit nicio donaţie, de la nimeni. Am pensie frumuşică, dar strâng cât pot cureaua, pentru a mai completa ce lipseşte în biserică", mărturiseşte bătrâna. Acum, ea trăieşte într-o sărăcie lucie.
Spune că ar mai fi nevoie de vreo 20.000 lei, pentru a cumpăra restul de mobilier, cărţi şi icoane. Doar clopotul a costat 6.000 de lei. Acesta a fost sfinţit de către ambii preoţi din sat în urmă cu doi ani.
Nemulţumirea sătenilor: e departe de centru Preotul greco-catolic din Rus, Daniel Mureşan, spune despre femeie că este evlavioasă de când o ştie. „A fost alegerea ei să ridice această biserică. Iar dacă episcopul va hotărî să mă trimită să slujesc în ea, o voi face", spune preotul.
Sătenii au o singură nemulţumire, şi anume aceea că bisericuţa din lemn este destul de departe de centru, pe o uliţă laterală. „Vom merge la biserică, sigur că da. Dar e departe, iarna şi când plouă, se ajunge greu, drumul este un adevărat dezastru", afirmă Marin Bohotici, un credincios greco-catolic din Rus.
Biserica urmează a fi sfinţită anul acesta, după sărbătorile pascale. Până atunci, Victoria Danciu speră să îi dea Dumnezeu putere şi sănătate pentru a-şi duce visul la bun sfârşit. „Îmi doresc să mai am atâtea zile pe pământ, să văd credincioşii greco-catolici din sat adunaţi în bisericuţa din curte.
Ştiu că mă va ajuta Cel de Sus să termin ceea ce am început în urmă cu 16 ani", încheie bătrâna.
sursa : www.adevarul.ro
SINDRESTI - DOCTOR VETERINAR CIOCOTISAN ONISIM
17.11.2009 - SINDRESTI - DR. VETERINAR CIOCOTISAN ONISIM
Dupa 37 de ani de munca, veterinarul Onisim Ciocotisan nu renunta la meserie chiar daca s-a pensionat.
Alaturi de fiul cel mic, are grija de sanatatea animalelor din Dumbravita, Unguras, Sindresti, Rus si Carbunari
A absolvit Facultatea de Medicina Veterinara din Cluj-Napoca in 1972, dupa care a fost repartizat in localitatea Ivesti, judetul Galati, pentru a-si face stagiatura. In ciuda faptului ca avea un salariu foarte bun, ajungand la 3.030 de lei, la insistentele mamei a revenit in localitatea Rus, comuna Dumbravita. Este vorba de medicul veterinar Onisim Ciocotisan. Care si in prezent, desi este pensionar raspunde la solicitarile crescatorilor de animale din localitatile Dumbravita, Unguras, Sindresti, Rus si Carbunari.
- De ce ati revenit in localitatea Rus avand in vedere salariul pe care l-ati avut?
- Pe vremea cand eram in facultate a decedat tatal meu, iar mama era casnica. La insistentele ei am cerut sa fiu transferat pentru a fi alaturi de familie. Asa se face ca, pe la inceputul anului 1975, am venit ca sef de ferma in Rus. Deoarece am venit prin transfer am avut avantajul sa am acelasi salariu. Acest lucru nu m-a ferit de invidiile colegilor. Eram tanar, novice in aceasta meserie, si in scurt timp am ajuns la un salariu foarte mare.
- De ce ati optat pentru medicina veterinara?
- Intotdeauna mi-a placut sa am grija de animale si de gospodarie. Asa ca la recensamantul din 1984 am avut 2.400 de bovine, la care se adaugau efectivele de la patru CAP-uri. Nu a fost usor, dar daca iti place ceea ce faci totul este mai simplu. Nici in prezent efectivele nu au scazut. Se ruleaza aproximativ 3.000 de bovine. Oamenii cresc animale si le sacrifica. La 1 mai 2009, dupa 37 de ani de activitate m-am pensionat. Dar sunt medic concesionar.
- Va mosteneste cineva?
- Cu toate ca mi-am dorit foarte mult ca fiul cel mare, Onisor, sa imi calce pe urme, nu a fost asa. A absolvit Facultatea de Drept si este angajat la Penitenciarul Baia Mare. Totusi, fiul cel mic, Toma Ciocotisan, este cel care va duce mai departe aceasta meserie. A absolvit Liceul Teoretic “Emil Racovita” din Baia Mare. Initial a vrut sa meaga la Sibiu, dar in cele din urma a optat pentru Facultatea de Medicina Veterinara din Cluj, unde a intrat cu 9,11. Este harnic si acest lucru conteaza.
- Crescatorii de animale pot acum sa va contacteze mai usor.
- Inainte mergeam foarte mult pe jos pentru a ajunge la fiecare solicitare. Acum speram sa reusim sa dotam dispensarul cu o ambulanta. Acest lucru ne-ar ajuta mult la interventii, mai ales ca trebuie sa ne deplasam la gospodariile oamenilor. Se fac campanii de vaccinare si, la fel ca si la oameni, este mai usor sa previ decat sa tratezi anumite boli.
- Ati reusit sa cumparati dispensarul din localitate?
- Nu. Din nefericire, sunt multe persoane care au interese. Asa ca nu reusesc sa cumpar cele aproximativ 30 de ari. Am intretinut de ani de zile casa medicului veterinar, grajdul, am reusit sa fac aductiune de apa si de gaz. Am fost in audienta si la :tefan Gonczi, fostul subprefect, dar tot nu am reusit sa cumpar terenul respectiv, cu toate ca legea imi da acest drept. Cei de la primarie mi-au cerut intre 10.000 si 15.000 de euro/ar, in urma cu doi ani, ceea ce mi se pare foarte mult, pentru ca pe valoarea terenului as putea sa construiesc o gospodarie foarte frumoasa.
- Care sunt cele mai mari satisfactii pe linie profesionala?
- Cele mai mari bucurii in aceasta meserie ti le dau momentele in care reusesti sa rezolvi fatarile laborioase. Sa scoti vitelul care nu are o pozitie normala in momentul fatarii. Am raspuns la toate solicitarile, indiferent de ora. Niciodata nu am fost comod cand a venit vorba de lucru. Acasa am trei vaci cu lapte, un vitel, 14 oi, doi porci si 25 de pasari. Sunt ajutat de nevasta mea, Rodica, impreuna cu care dam mancare la animale in fiecare dimineata la 5, pentru ca trebuie sa fim exemplu pentru tineri.
sursa : informatia-zilei
PRIMARUL COMUNEI CICEU FELICIAN DESPRE DANTUL DE LASARE
14.11.2009
DANTUL DE LASARE LA DUMBRAVITA
Asa cum obisnuiesc de-a lungul timpului, locuitorii comunei Dumbravita organizeaza in acest moment, la Caminul Cultural din localitate, “ultimul dans” inainte de intrarea in Postul Craciunului.
Cu toate ca traditia locala pare a se fi diluat de la un an la altul, de la traditionalele taifasuri tarzii cu miros de vin fiert prilejuite de hora localnicilor, Dantul de lasare, si pana la spectacolul folcloric de astazi, voia buna a oamenilor a ramas aceeasi.
„Anul acesta organizam doar un spectacol, la Caminul Cultural din comuna, spectacol sustinut de Ansamblul folcloric din Chechis.
Cred ca vor participa multi dintre oamenii din comuna.
Nu este un spectacol anume, dar se poate lasa cu o petrecere daca oamenii vor avea buna dispozitie.
Inainte lucrurile erau altfel, traditia se respecta, dar acum... lucrurile s-au schimbat”, a recunoscut primarul comunei Dumbravita, Felician Gheorghe Ciceu
sursa : emaramures.ro
DIALOG CU SATENII DIN DUMBRAVITA DESPRE POLITICA
26.10.2009
Dumbravita. Sfarsit de octombrie si inceput de campanie electorala.
"dialog cu satenii din Dumbravita despre alegeri si unicamerale "
sursa gazetademaramures.ro
„Parlamentul unicameral e cum ai face din vila, bordei”, iar alegerile prezidentiale pot fi „ori ase, ori ase, da oricum ar fi, tat rau iese”. * La startul celui mai important scrutin electoral din ultimii ani, alegatorii maramureseni se declara fie scarbiti, fie razvratiti, fie dezinteresati de alegeri * Multi dintre ei spun ca vor merge la vot doar pentru a-i tine companie unui vecin * Altii recunosc pe fata ca asteapta „pomenile electorale” sa se decida sau aplica metoda clasica: „votul la nimereala”.
Dumbravita, o „aruncatura de bat” de Baia Mare. Sfarsit de octombrie si inceput de campanie electorala. La televizor, candidatii, analistii si invitatii cu „pareri avizate” vorbesc pe tonuri grave despre cele mai importante alegeri de dupa Revolutie. Pe ulita aproape pustie a Dumbravitei, aproape nimic nu prevesteste insa „potopul electoral” ce va tine minim o luna. Satenii, prinsi intre muncile gospodaresti, recunosc ca singura speranta e, la fel ca-n ’48, „sa vina americanii”. La propriu, pentru ca fabrica de avioane din comuna, investitie americana, va fi inaugurata luna viitoare, cu cateva zile inainte de alegeri.
Un batranel, ce strange o plasa de rafie la piept, bucuros ca-si poate spune parerea, ne lamureste ca: „cu politica asta-i o data ase, o data ase, dar oricum ar fi, tat rau iese. Numa’ nu merge treaba bine. Daca-i campanie amu’, a fi oarecum, ma gandesc.” Il intrebam ce vom alege in 22 noiembrie, iar batranul raspunde incurcat: „Dumbravita”, apoi isi continua drumul.
De dupa un gard, se zareste o silueta. O femeie intre doua varste a iesit in drum sa-si spuna pasul. Se prezinta scurt: „Aurica Lucian”, isi aranjeaza sortul si incepe „discursul”: „S-o saturat oamenii de politica, nu cred ca au vreme sa asculte. Stiu ca a inceput campania. Pentru presedentie. Eu am fost pana acuma la vot, dar n-am simtit nimic. Ase, daca ma convinge cineva mai mergem la vot. Cum sa ma convinga? „No, poi hai, hai cu mine!” Ma duc sa nu-i fie la om urat sangur, dar nu ca avem asa o tragere de inima.
Cred ca multa lume voteaza la nimereala. Ca poate nu mai vede bine emblema aia. De exemplu si eu, trebe sa-mi duc ochelarii ca sa vad. No bine, chiar emblema cred ca o vad. Aia din sala din comisie nu ne ajuta, ca intram in cabina. La noi nu intra mai multi in cabina, ca nu-i aglomerat. Cine nu stie unde trebe pusa stampila, cred ca poate sa comunice daca-i chiar nevoie. Va spun eu, cine se duce la vot se duce ca se ia dupa cineva care-i spune „hai sa merem”. Daca s-ar da pomene electorale, zahar, ulei… oamenii le-ar lua, dar tot asa ar vota. Macar s-o desteptat lumea”.
De undeva, din celalalt colt al strazii, auzim o bombaneala infundata: „s-o desteptat pa dracu, cine s-o desteptat?”. Leon Cernestean inspira adanc si spune cu convingere: „Nici polobocul nu cred ca-i drept acuma, in tara asta. Mie mi-e rusine de ce se intampla. Dar asta e situatia. Nu mai am nervi sa ma uit la politicieni. Stiu cine candideaza, dar nu pot sa dau pronosticuri. Dar in orice caz, din cati candideaza niciunul nu ar merita functia de presedinte.
Pentru ca de 20 de ani tara s-a dus de rapa. Trebe ca tineretul nostru sa se duca peste hotare sa-si castige painea desi avem o tara bogata? E o rusine, domnule! E o rusine, e o rusine! Indiferent cine-a fi, nu ma intereseaza cum il cheama, dar sa faca ceva pentru popor! Dar cum sa fie bine daca in tara nu se mai produce nimic. Nici inainte n-o fost bine, ca nici aia n-o fost buni, dar macar aveai un loc de munca asigurat. Vazand ce se intampla, pur si simplu sunt descurajat. Mie nu-mi place. E ca la telenovele: si daca nu te uiti trei saptamani, nu pierzi nimic, ca de prima data cand ii auzi intelegi ce s-a intamplat. Dar, de fapt, tot scandalul asta e de fatada. Toti sunt cu interese personale, nimic nu-i pentru societate!”
Cativa pasi mai incolo, intalnim o batranica care paste vaca. Intrebam tot de alegeri si candidati. Sabina Viman raspunde raspicat ca stie ca sunt alegeri, da nu prea stie cand: „La intai o zas. Ori, dupa intai?”. Oricum, femeia zice ca, indiferent de data, tot va merge la vot. Ca deh, e musai: „Om vede cu cine om mere, dupa ce om fi acolo. Acolo ne intreaba cu cine votam. Cine ne intraba? Aia care-s acolo la sectie, deputati aceia care-s acolo la alegeri. Dara, aia din birou. Dara, ca ne-o ajutat sa punem stampila. Ca oricum, ii tat cum vor dumnealor, ca tat acia-s. Si atunci la ce sa mai voteaza daca oricum ii inutil. Ii numa cheltuiala, ca oricum pun pa cine vor ei”.
Batrana recunoaste ca nu stie bine nici pentru ce se voteaza si nici cine candideaza: „Presedinte sa alege acuma? Ce zaceti, pica Basescu? De grija mea, poate fi el sau altul, ca oricum n-am nicio hazna. Tat acolo suntem. Stiti cu ce m-am ales dupa cate alegeri o fost? Cu o galeata de plastic. Bugati nu sa mai duc la vot. Ca nu vedeti, amu zac ase si mintenas sa sucesc.....tot articolul il poti citi aici
SINDRESTI - INTERVIU CU TEOFIL RAD DE LA ANSAMBLUL TRANSILVANIA
27.08.2009 - SINDRESTI - INTERVIU CU TEOFIL RAD
Teofil Rad a început să cânte de la 6 ani, iar de aproape 20, face parte din cadrul Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania.
Vioara, braciul (n.r. viola), contrabasul – toate aceste instrumente muzicale îi erau mai mult decât familiare lui Teofil. „Am crescut cu ele. În clasa I, deja cântam la ele după ureche”, spune Teofil. Patru ani mai târziu şi-a început ucenicia la maestrul Victor Negrea, iar liceul l-a „prins” cu Şcoala Populară de Artă absolvită.
Uite-aşa, la vârsta de 14 ani, Teofil cânta pe la balurile din sat şi le ţinea isonul dansatorilor ce se prezentau, duminică de duminică, la jocurile la şură. „Prima dată am cântat la un joc ce s-a ţinut în curtea unui gospodar din Călpiniş. Am aflat ulterior că tatăl meu a stat ascuns toată noaptea după şură să vadă cum mă descurc. A venit la mine dimineaţa şi m-a felicitat”, îşi aminteşte muzicantul.
Din acel moment, tatăl lui nu a mai vrut să cânte şi i-a „predat ştafeta” fiului cu toată încrederea. „Spunea că i s-a împlinit visul. Îi era destul să ştie că eu voi continua ceea ce începuse el cu ani în urmă”, povesteşte Teofil. După primul joc la şură, a urmat şi prima nuntă, iar faima lui Teofil a trecut graniţele zonei Fisculaş. „Prima nuntă a fost în Fânaţe. Nu făceam bani mulţi, dar nici nu mă interesa. Era o plăcere pentru mine”, explică Teofil.
În armată a câştigat „Cântarea României”
Imediat după terminarea liceului, Teofil a fost „cooptat” în armată. A ajuns tocmai în Braşov, iar după câteva luni de cazarmă, a participat la „Cântarea României”, unde a obţinut locul I. „Am beneficiat de o permisie de 7 zile”, spune zâmbind Teofil. Titlul obţinut la festivalul din 1988 nu i-a adus doar câteva zile libere, ci şi onoarea de a face parte din cadrul fanfarei militare, fiind gornist. „După ce am câştigat, mi s-a propus să vin în Baia Mare, însă eu am vrut să continui armata în Braşov”, spune solistul.
Zeci de albume scoase pe piaţă
Din 1990 activează în Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania ca solist instrumentist, lucru cu care se mândreşte foarte mult. „Anul trecut am făcut majoratul. Nici nu mă gândesc să nu prind nunta de argint”, spune Teofil.
Mulţi interpreţi de muzică populară din Maramureş vor să-şi înregistreze albumele împreună cu primaşul. Mărturie stau zecile de albume realizate împreună cu alţi artişti din judeţ şi nu numai. Printre aceştia de numără Paraschiv Oprea şi Ana Hossu. Dorinţa lui este să cânte atâta timp cât îl vor ţine puterile şi nu exclude posibilitatea ca băieţelul lui de 6 ani să-i calce pe urme.
Întrebări şi răspunsuri:
De unde această dragoste pentru cântul popular?
T.R.: E o moştenire de familie pot să spun. Tatăl meu era „ceteraşul satului”. Originar din Şindreşti, el cânta la nunţile din localităţile de pe Fisculaş.
Un sfat părintesc pe care l-aţi urmat cu sfinţenie.
T.R.: Tata mi-a spus să păstrez tradiţia şi obiceiul, să nu mă abat de la cântecele din zona Fisculaş, ci să le duc mai departe şi să le fac cunoscute şi generaţiilor următoare. L-am ascultat. Majoritatea dintre melodiile pe care le cânt sunt cântece interpretate de tatăl meu.
Ce-i place
Este înnebunit după muzica de orice gen, în special cea populară. Îi place culoarea albastră şi se declară un gurmand. Adoră să se scalde în apă, dar aşteaptă şi anotimpul rece, fiind încântat de omătul care se aşterne pe acoperişurile caselor şi pe uliţele satului.
Ce nu-i place
Nu are răbdare să stea la rânduri şi să aştepte după ceva. Nu-i plac extremele meteo. Încearcă pe cât posibil să nu aibă de-a face cu oameni răutăcioşi, egoişti sau egocentrici, care, în opinia lui, atrag energii negative.
Născut: 1 noiembrie 1969, în judeţul Maramureş
Studii: Şcoala Populară de Artă, Baia Mare
Familie: Căsătorit, are un băiat
sursa : www.adevarul.ro
CARBUNAR - SIDOR POP DESPRE ALIMENTAREA CU APA
14.06.2009
DUMBRAVITA - RELATII CU PUBLICUL
FARA APA SI CURENT, MAI RAU DECAT IN EVUL MEDIU
Caldurile din ultima vreme te fac sa stai mai mult sub dus. Asta daca ai apa.
Ne-au sunat la redactie mai multi cetateni din comuna Dumbravita si satele apartinatoare (Chechis, Carbunar, Unguras si Rus).
In numele lor , domnul Sidor Pop (Carbunar nr.5) ne-a povestit mai multe. Opariti, nevoie mare.
De trei zile a fost sistata alimentarea cu apa. "Ne-au spus ca nu au fost achitate serviciile prestate de Vital.
Dar pentru 10 oameni sa tai apa la atata lume? Vi se pare normal?
Oare le-a fost lene celor de la Vital sa ii pedepseasca pe rai platnici?" , se intreaba Sidor Pop.
Este cu atat mai grav cu cat temperaturile de afara sunt ridicate .
Suntem in pandemie de gripa porcina si in apropiere de Baia Mare se sisteaza apa la atata populatie.
La case nu e ca la bloc. Si asta nu e tot. Pe acelasi areal, de doua zile, sunt probleme si cu curentul electric.
"In prima zi nu am avut curent in intervalul 9-21 , iar a doua zi de la 9 la 17" a continuat domnul Pop.
Noi ne facem datoria si tragem un semnal de alarma, concluzionand ca la Dumbravita , fara apa si curent , este mai rau decat in Evul Mediu.
Radu Tolas.
Acest articol a aparut in ziarul Graiul Maramuresului din 13-14 iunie 2009
PRIMARIA - INTERVIU CU PRIMARUL COMUNEI CICEU FELICIAN
15.09.2008 Dumbrava minunata din Maramures (sursa)
Comuna Dumbravita este un fel de „mica Elvetie” a Maramuresului. Aici nu exista nici blocade, nici dispute sau rafuieli politice. Dupa alegeri, in administratia locala a avut loc o „rocada” intre primar si viceprimar, dar dezvoltarea continua.
Dumbravita este una dintre localitatile atipice ale Maramuresului. Datorita apropierii de Baia Mare, localitatea a fost ochita de un investitor important si a cunoscut o dezvoltare demna de o „zona metropolitana”, iar gratie aproprierii de Zona Chioar, a ramas un tinut al traditiilor.
E drept, unul european. Comuna e atipica si prin prisma situatiei politice. Daca in alte localitati noii primari se plang de „greaua mostenire”, de blocajul consiliului local sau de dispute politice, la Dumbravita mizele politice s-au stins odata cu campania.
In urma alegerilor, fostul viceprimar, Felician Ciceu, a devenit primar, iar ex-primarul comunei, Alexandru Trif, viceprimar. Ceea ce, spun alesii, e sinonim cu o oarecare continuitate in actul administrativ. Ba, mai mult, la Dumbravita, numarul 13 nu e cu ghinion. Cei 13 consilieri locali, care sunt „inregimentati” in cinci partide, nu se cearta niciodata pentru mize politice.
Fiecare sustine interesele satului sau si toti voteaza hotararile care duc la dezvoltarea comunitatii, indiferent de culoarea politica a initiatorului. Dumbravita ar putea detine suprematia si intr-un clasament al finantarilor europene atrase. Numai proiectele derulate in prezent sau initiate se cifreaza la cateva milioane de euro, asta fara a pune la socoteala „puhoiul” de fonduri atrase de fosta administratie. Secretul? Actualul primar a dobandit o experienta de ani buni in Primaria Baia Mare si inoculat si colegilor din administratie „virusul” intocmirii proiectelor.
Pana acum, intreaga comuna beneficiaza de alimentare cu apa si gaz si, in curand, toti locuitorii vor beneficia si de canalizare. Primarul Felician Ciceu afirma: „Avem finalizat un SF pentru canalizare in localitatea Carbunar; urmeaza sa se depuna o cerere de finantare pe POS - Programul Operational Sectorial de Mediu si speram sa depunem in luna octombrie un proiect integrat pentru extinderea retelei de canalizare in satele Rus, Sindresti, Unguras; un drum si un pod rutier pe FEADR, a carui valoare este de 2,5 milioane euro”.
Primarul spune ca proiectul nu a fost depus la sesiunea de finantare din primavara, deoarece exista conditia atasarii la dosar a autorizatiei de functionare a statiei de epurare, ori reteaua de canalizare si statia de epurare sunt in lucru, fiind finantate prin Ordonanta 7. Termenul de finalizare a lucrarii este stabilit pentru inceputul lunii viitoare.
Prin acest proiect, se va realiza reteaua de canalizare in Dumbravita, iar prin altul, finantat prin PHARE, se va realiza extinderea retelei in Dumbravita si Chechis: „Proiectele merg unul in altul. Avem o finantare pe PHARE 2005 Coeziune Economico-sociala pentru extindere retea de canalizare in localitatile Dumbravita si Chechis. Astfel, reteaua de canalizare de pe Ordonanta 7 presupune conducta principala.
Am gandit acest proiect pentru extinderea pe ulitele comunale. Cel mai tarziu la mijlocul anului viitor va fi gata lucrarea, iar atribuirea in executie va fi anul asta”. Dupa finalizarea retelei de canalizare, autoritatile locale se vor concentra pe problema drumurilor: „Urmatorul proiect va fi pentru modernizarea drumurilor comunale si a ulitelor, dalarea santurilor si colectarea apelor pluviale”.
Concomitent cu infrastructura a inceput si reabilitarea cladirilor publice. Recent, a fost modernizat interiorul primariei Dumbravita, dar autoritatile locale au pregatit un proiect amplu care vizeaza constructia unui nou sediu de primarie, centru civic si piateta. In prezent, se lucreaza la extinderea Scolii Dumbravita, care va avea un nou corp de cladire cu sase sali de clasa, investitie care se cifreaza la 7,5 miliarde de lei vechi, din care au fost alocate deja jumatate.
Si scoala din Chechis se afla in plin proces de modernizare, lucrare care va fi finalizata pana la inceperea anului scolar, cu o mica exceptie: „Parchetul va fi pus pe rand, in week-end-uri”. La scoala din Carbunari s-a facut recent o extindere pentru grupurile sociale, iar unitatile de invatamant din celelalte trei sate vor fi „prinse” in proiectele viitoare. Primarul Felician Ciceu spune ca: „La Rus exista deja proiectul pentru construire scoala noua, iar in celelalte localitati trebuie reabilitari. La Unguras e nevoie si de extindere”....articolul integral il poti citi aici
DUMBRAVITA - NEMULTUMIREA SATENILOR SI DRUM BLOCAT
06.05.2008
FABRICA DE AVIOANE - DRUMUL BLOCAT IN D-VITA
Zeci de oameni din localitatea maramureşeană Dumbrăviţa au blocat, luni, drumul judeţean care trece prin comuna lor.
Ei sunt nemulţumiţi de faptul că maşinile de mare tonaj ce transportă materiale de construcţii la marginea satului le strică pereţii şi fundaţiile caselor.
Chiar dacă acum se circulă din nou pe drumul judeţean, oamenii spun că nu se vor lăsa.
De aproape o lună de zile, de când la marginea localităţii a început construirea unei fabrici de componente electronice au început şi problemele localnicilor din Dumbrăviţa.
Oamenii se plâng că locuinţele le sunt distruse de vibraţiile produse de maşinile de mare tonaj care trec prin zonă, chiar dacă nu au voie.
Pentru a fi siguri că sunt ascultaţi, oamenii au blocat drumul judeţean care trece prin Dumbrăviţa. Cu toate acestea primarul spune că nu are ce să facă.
Reprezentantul firmei constructoare spune că există o altă soluţie, care e însă costisitoare şi întârzie termenul de execuţie.
Oamenii spun că-şi vor continua protestele până în momentul în care maşinile de mare tonaj nu vor mai trece prin localitatea lor.
sursa : www.realitatea.net
RUS - CU SI DESPRE DUMITRU SOVAGAU (MITRUT)
11.03.2008 - RUS - INTERVIU DUMITRU SOVAGAU (MITRUT)
vezi aici sursa
S-a nascut in 1943, in localitatea Rus, comuna Dumbravita, zona Fisculas, Maramures.
Cunoscut in mediul cultural si boem local si din tara pentru verva sa orala si pentru discutiile purtate cu oameni politici si scriitori importanti din Romania. Culegator si iubitor de folclor, prieten al multor artisti contemporani de pe o arie intinsa de spatiu, autodidact, posesor al unei culturi cuprinzatoare.
“MITRUT NU TREBE SA SCRIE, EL TREBE SA FIE”
Mitrut din Rus nu are o opera scrisa, asa cum se intelege indeobste prin acest termen. “Opera” sa este risipita in discutii lungi si in conversatii cu prietenii sau cu cunoscutii oriunde sunt intrunite conditiile minime: o ceasca de cafea, o masa si starea de spirit corespunzatoare. El a gasit in conversatie o vocatie si incearca intotdeauna sa transmita sau sa acumuleze ceva. Tumultuos si iubaret in tinerete, molcom si intelegator cu lumea si cu oamenii, acum, cand asteapta nepoti de la cele doua fiice ale sale, plecate la studii in strainatate.
Convingerile sale crestine, felul de a fi, inspiratia si dorinta sa de a comunica l-au dus in preajma unor mari oameni politici si scriitori, cum ar fi Petre Tutea, Corneliu Coposu, Nichita Stanescu sau Ioan Alexandru care il acceptau cu placere in preajma si cu care a purtat lungi si pline de substanta conversatii. A militat constant si vehement pentru cauza credintei greco-catolice, pe care o considera de mare importanta pentru neamul romanesc.
Nicolae Scheianu: Mitrut din Rus de Dumbravita, zona zisa a Fisculasului, ceea ce nu prea suna bine, un bun si apreciat cozeur dar si ceva mai mult, greu de definit.
Cum a fost copilaria unui prunc de taran roman de pe malurile Chechiselului, intr-un sat transilvan abia iesit din razboi si de sub ocupatia ungureasca, repede invaluit de agresiunea stalinista si comunista?
Dumitru Sovagau: M-am nascut in 1943, in satul Rus, a carui denumire nu-mi prea place, mai bine s-ar fi numit Ruscuta. Copilaria mi-a fost vesela si plina de joaca, dar intr-o perioada de crunta saracie lasata de razboi, apoi instalarea stalinismului cu ororile sale - cote de cereale, carne, lapte, lana, impozite care nu puteau fi platite, dar si cu o sete de a supravietui. Hrana era scoasa cu dintii dintr-un sol nu prea fertil care nu rodea decat amendat cu balegar si polochin sapat cu multa truda din gropi de pana la cinci metri adancime. Imbracaminte din lana si panura de canepa semanata, culeasa, topita in rau, spalata, melitata, periata, toarsa, rastieta in grebnica trebuiau inmuiete-n ciubar sub cenusier in lesie, apoi laute cu maiul in rau ca sa iasa galbene si mandre, ca sa “nu sa tape cainii pa ele”.
Dapanate, urzate, puse la razboi, tasute in panura, care, din nou, se muia in ciubar si intinsa pe iarba verde din spatele casei in primavara, cand ieseau mielutii la pascut si topaiau pe langa sanura, da, aveam grija sa nu o calce s-o hazasca din respect pentru truda continua a maicutelor noastre. De-abia apoi se puteau croi si coase cu indreaua de mana in rupturita, chemesa lunga sau pana la brau in care a crescut generatia mea din Valea Sisestiului.
In case cu doua camere cresteau cate sapte prunci, cu paturi cu paie, lipideu su cerga, pe jos pamant lipit cu lut amestecat cu balega de cal, in grinda se legana lompa cu fotoghin a carei oiaga se spargea minten-minten. Prunci mici in belceu, miei si vitei legati la picioarele patului. Barbatii cam beutori, femeile epuizate. S-apoi, trai! Despre zilele de azi, nu mai vorbesc. Au case de cate zece camere si cate un copil sau doi, sau nici atat.
NOI AVEM MAI MULTA DORINTA DE DEMOCRATIE DECAT VOCATIE
N.Sch.: Intalnirile tale de la Bucuresti sau de aiurea cu mari oameni - cum era Coposu, Tutea.? Cum te comportai tu in preajma lor? Care sunt “invataturile” lor catre Mitrut?
D.S.: Am avut marea sansa de a cunoaste mari personalitati ale culturii si vietii sociale din Romania: Corneliu Coposu, Petre Tutea, Nichita Stanescu, Ioan Alexandru, Liviu Petrina, Iftene Pop, N. Carandino, Nicolae Breban, Pitut, Ion Iuga si inca multi altii. Pe scriitori ii intalneam la localul lor de la Casa scriitorilor din Bucuresti, unde filozoful crestin Petre Tutea avea un abonament la masa de pranz pe viata oferit de presedintele de atunci al scriitorilor, Zaharia Stancu. Pe Corneliu Coposu il vizitam la locuinta sa de langa Piata Unirii.
PRIMARUL ALEXANDRU TRIF DESPRE REALIZARILE PRIMARIEI DUMBRAVITA
(sursa)
Utilitati, o investitie de 20 de milioane de euro si foarte multe proiecte care au atras in total circa 150 de miliarde de lei vechi. Acestea sunt, in mare, rezultatele unui program de dezvoltare comunitara „made in dumbravita”.
Comuna dumbravita e situata la doar 11 kilometri de Baia Mare, astfel ca istoria localitatii dumbravita este strans legata de cea a municipiului resedinta de judet, dar si de cea a Tarii Chioarului.
Localitatea dumbravita este atestata documentar din anul 1411 sub denumirea de „Dumbrawydre”, nume pe care l-a primit de la cei care cultivau cereale intr-o poiana de pe malul Lapusului, numita „Dumbrava”.
Pana nu demult, apropierea de „capitala” Maramuresului constituia o piedica impotriva investitiilor, atrase, evident, de municipiu. Numai ca, in ultimii ani, Baia Mare nu prea mai dispune de teren, asa ca vechiul dezavantaj al Dumbravitei s-a transformat in avantaj. In scurt timp, in comuna condusa de Alexandru Trif se va realiza o investitie in valoare de 20 de milioane de euro. Bineinteles ca, un argument important in atragerea acesteia, l-a constituit si infrastructura. De altfel, acest domeniu a reprezentat o prioritate constanta in programul de dezvoltare a comunei.
Primarul Alexandru Trif lucreaza in Primarie din 1992 si a fost implicat in toate etapele recente de dezvoltare a comunitatii. In perioada 1992-1996 a fost viceprimar, iar din 1996 este primar. Trif spune ca: „Am vazut toate etapele din mijlocul evenimentelor. Abia cand te gandesti la ce a fost in t90 – t92, abia atunci realizezi la ce distanta suntem. Desi spunem ca nu s-a intamplat nimic, s-au intamplat foarte multe. De exemplu, erau neintelegeri intre culte in satele Rus si Sindresti, intre ortodocsi si catolici. Semnul unei evolutii in gandire se vede din faptul ca astazi sunt in buna intelegere. Pe atunci, oamenii, in general, erau mult mai intoleranti”. Primarul din dumbravita spune ca, principala sa „tinta” dupa ce a castigat alegerile din 1996 a fost sa schimbe fata localitatilor si sa asigure infrastructura de baza.
Primul obiectiv: aductiunea de gaz. Retelele erau construite de prin 93-94, dar abia in 1996-1997 au fost puse in functiune. Cativa ani mai tarziu, a inceput si proiectul aductiunii de apa. Trif spune ca: „In 2002, a inceput programul de alimentare cu apa a satelor, unde am fost si noi inclusi prin hotarare de guvern. Avem, in toate localitatile, sistem de apa centralizat, pus in functiune inca din 2004. Oamenii s-au racordat la reteaua de alimentare cu apa si se racordeaza in continuare. Din 1500 de gospodarii, aproape jumatate sunt racordate. Sistemul nostru de alimentare e unul dintre cele mai mari din partea de nord-vest a tarii, are aproape 100 km de retea, si a costat 2,2 milioane dolari. Pe vremea aceea am primit circa un sfert din banii alocati intregului judet. Ori de cate ori a existat oportunitate de a aduce bani comunei, m-am zbatut. Avem doi angajati care se ocupa de proiecte, dar apelam si la consultanta de specialitate pentru proiectele mari”.
Recent s-a rezolvat si problema canalizarii si a statiei de epurare, printr-o finantare primita de la Guvern, in cadrul programului de dezvoltare a infrastructurii in mediul rural. Proiectul se ridica la 40 de miliarde de lei vechi, bani care ajung insa doar pentru reteaua de canalizare din Rus, dumbravita si Chechis. In paralel, primaria a mai accesat o finantare de 21 de miliarde de lei vechi, prin programul PHARE. Trif declara ca ambele proiecte vor fi definitivate pana la finele acestui an: „Pentru lucrarile pe Ordonanta 7 suntem in lucru, pentru PHARE este semnat contractul din iarna si acum facem achizitiile. Totul se deruleaza conform programului. Lucrarile pe fondurile venite prin Ordonanta 7 trebuie sa fie gata in august, iar pentru PHARE, la sfarsitul anului”. Cat despre drumuri, Trif spune ca: „Am incercat sa nu risipim fondurile si sa facem o inlantuire logica. Dupa ce vom termina reteaua de canalizare vom incepe cu lucrarile la drumuri.
Avem o retea de strazi si drumuri comunale de circa 70 km. Sunt pietruiri in diferite stadii si as putea spune ca sunt intr-o stare buna cam 70%, dar acum sunt alte pretentii si tot timpul trebuie noi reparatii”. Odata cu initierea programului de reabilitare a scolilor, Trif si-a luat si o piatra de pe inima: „Ani de zile am avut o mare nemultumire pentru ca n-am reusit sa facem mare lucru pentru scoli. Din fericire, in 2006, a aparut programul de reabilitare a institutiilor de invatamant. Noi avem 7 scoli. Dupa ce s-au alocat bani, am inceput cu Scoala cu clasele V –VIII, din centrul localitatii dumbravita. Acum arata foarte bine si multi spun ca e una dintre scolile cele mai frumoase din judet, dupa reabilitare. S-a facut interiorul, exteriorul, incalzire, izolatie termica, schimbat acoperis, geamuri. Totul a costat 5,5 miliarde lei vechi.
RUS - VASILE CODREAN DESPRE GRAJDURILE DIN LOCALITATE
24.06.2007
RUS - ARTICOL DESPRE GRAJDURILE DIN RUS
Cu nasu-n găinaţul european.
Cu toate normele europene, pe care mulţi concetăţeni de-ai noştri nu le respectă, în satul Rus, comuna Dumbrăviţa, câţiva localnici sunt obligaţi să suporte mirosul de găinaţ venit de la un grajd din vecini. Pe vremea comunistă, se creşteau porci sau vaci pentru binele comunităţii, iar acum se cresc găini pentru o democraţie armonioasă.
Dus de nas, Vasile Codrean, vecinul care locuieşte la câţiva metri de gardul grajdurilor, a semnat că este de acord. Iniţial, a crezut că va fi vorba despre confecţii metalice sau tâmplărie. Cert este că, astăzi, câţiva săteni suportă putoarea găinaţului. Săteni prostiţi . Vasile Codrean ne povesteşte cum, în vara anului 2005, a avut o discuţie cu Alexandru Trif, primarul comunei Dumbrăviţa, din care a aflat că, la fostele grajduri C.A.P., cunoştinţe din oraş de-ale domnului primar vor ţine ceva. De data aceasta, nu vor fi porci sau vaci, ci, mai rău, crescătorie de pui.
Pe la jumătatea lunii septembrie a aceluiaşi an, au început atât lucrările de amenajare în spaţiul de creştere pentru pui, cât şi amenajarea fostului sediu C.A.P. în spaţiu de locuit. În curtea săteanului Vasile Codrean, şi-au făcut apariţia doi tineri, pe numele lor Mariana şi Ionel, care se tot rugau ba plângând, ba implorând să semneze un acord prin care este de acord cu activitatea pe care aceştia doreau să o desfăşoare.
În primă fază, săteanul a refuzat, spunând că s-au săturat de miros toţi vecinii, spunându-le acestora că nici Sanepidul nu este de acord. “Mi-au spus să semnez că se vor descurca ei cu Sanepidul. Din acel moment, timp de vreo 20 de zile, de câte două-trei ori pe zi, atât Ionel şi Mariana, cât şi părinţii acestora au venit la mine în curte să-mi dau acordul, spunându-mi că nu o să miroasă şi că vecinătatea lor nu o să mă afecteze cu nimic.
După multe insistenţe, unele chiar asociate cu lacrimi, într-o zi, îmi iese înainte Mariana. Ştiind deja poezia, i-am spus direct că o să semnez şi că, dacă va mirosi, o să o reclam.” A urmat prima populare cu pui a grajdului.
Începând cu a treia săptămână de la populare, vecinii au început să fie deranjaţi de mirosul neplăcut. Vasile Codrean a început să vorbească cu Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş şi cu autorităţile de la Sanepid. De aici, a aflat că distanţa dintre locuinţa sa şi fostele grajduri C.A.P. este prea mică şi a fost sfătuit să depună plângere.
În aceeaşi zi, cu ajutorul şefului de post Dan Pop, a aflat numele de familie a vecinilor împotriva cărora avea de gând să depună plângere. Având toate datele necesare, a depus prima sesizare la Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş, cu numărul 6.806/ 05.06. 2006.
La această sesizare, Autoritatea de Sănătate Publică a precizat că firma reclamaţilor, SC Ionel & Mariana, funcţionează legal, iar la data controlului nu s-au constatat abateri de la normele igienico-sanitare în vigoare. Chiar dacă legile respective erau respectate, sătenii din apropierea grajdurilor erau în continuare deranjaţi de mirosul insuportabil al găinaţului.
Astfel, în data de 28 decembrie 2006, Vasile Codrean, împreună cu vecina sa Zamfira Berinde, s-au deplasat la Sanepid, apoi au trecut pe la Autoritatea de Sănătate Publică Maramureş, unde au fost sfătuiţi să depună o altă plângere. Sătenii naivi au făcut sesizarea pe loc şi au depus-o cu numărul 14940/28.12.2006.
A doua zi, firma a fost controlată, însă şi de această dată s-a constatat că lucrurile sunt în regulă. Au urmat alte sesizări, la care răspunsul a fost acelaşi: că activitatea se desfăşoară conform legilor. Firma a fost verificată şi de către Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş.
Aceştia l-au înştiinţat pe Vasile Codrea, prin sesizarea nr. 1346/21.02.2007, că firma are autorizaţie de mediu şi pentru anul 2007 şi nu există motive pentru interzicerea funcţionării acesteia. Astfel, conform autorităţilor care au verificat firma, toate sunt în regulă. Atunci, de ce vecinii sunt înăbuşiţi de putoarea găinaţului?
sursa : ne-cenzurat.ro
SINDRESTI - DIALOG CU ARTENIE NICOARA DESPRE POLITICA
11.05.2007
SINDRESTI - INTERVIU CU ARTENIE NICOARA
(vezi aici la pag.14)
sursa : jdv.ro (vezi pagina 14)
SINDRESTI - CIOCOTISAN FLORIN - MISS ADOLESCENT 2003
23.07.2005
SINDRESTI
INTERVIU CIOCOTISAN FLORIN
Nascut sub zodia Taur, Florin Ciocotisan se considera un om norocos. Prin munca multa a reusit sa isi indeplineasca, in mare parte, toate dorintele. A intrat in lumea modei printr-o intimplare, dar sustine ca nu regreta acest lucru. A semnat un contract pe cinci ani cu Model Linda Agency. In acest an s-a implicat mai putin in prezentarile de moda, punind accent pe invatatura. A reusit acest lucru, dovada fiind media de la bac: 9.30.
Data nasterii: 24 aprilie 1986
Inaltime: 1,81 m
Greutate: 72 kg
Palmares: titlul de Mister Adolescent - la concursul Miss Adolescent 2003; Mister Sponsor la Concursul de frumusete "De 3X Miss si Mister" - 2003; Mister Catharsis la "De 3X Miss si Mister" - 2004.
- Cum ai intrat in lumea modei?
- Eram in clasa a X-a si s-a organizat o selectie de catre o agentie nationala cu filiala in Baia Mare. Inainte cu 30 de minute m-am decis sa imi incerc si eu norocul. Au fost 300 de participanti, iar agentia avea nevoie doar de 50 de persoane.
A fost o adevarata provocare pentru mine si surpriza mea a fost mare in momentul in care am aflat ca ma numar printre cei selectati. Au inceput prezentarile de moda, participarea la concursuri si asa am fost remarcat de instructorul Dorin Pop.
Mi-a propus sa urmez cursurile Fundatiei Culturale Catharsis, am acceptat, dupa care am primit oferta din partea agentiei Model Linda.
- Ai avut emotii la bacalaureat?
- Mi-am facut griji pentru proba de la matematica. Dar a trecut cu bine si in prezent ma pregatesc pentru a sustine examenele Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Jurnalistica. Imi place foarte mult aceasta meserie. Am scris citeva materiale pe tema ecologiei si am avut materiale in revista Colegiului National "Vasile Lucaciu".
Sper ca din anul I de facultate sa colaborez cu ziarele centrale, dupa care sa lucrez la o televiziune sau la un post de radio. Imi doresc sa nu depind financiar de nimeni si mai ales sa impletesc meseria de reporter cu lumea modei. Sper ca intr-o buna zi sa am ocazia sa prezint o colectie de moda semnata de Catalin Botezatu.
- Crezi ca trebuie sa ai muschi pentru a atrage privirile fetelor?
- Baietii nu trebuie sa fie "umflati" cu proteine pentru a arata bine.
Eu am facut natatie cinci ani si asa am reusit sa imi formez masa musculara. Valabil si pentru baieti si pentru fete este inteligenta. Din pacate multa lume asociaza frumusetea cu prostia.
Adica se gindesc ca daca arati bine, esti frumos, in momentul in care trebuie sa porti o conversatie nu esti capabil.
Nu vreau sa schimb mentalitatea nimanui, dar cred ca persoanele respective trebuie sa ne cunoasca inainte de a ne cataloga.
- Cum stai cu viata sentimentala?
- Nu caut femeia perfecta. Stiu ca pentru a realiza acest lucru as avea nevoie de mai multe fete la un loc, asa ca... Fiecare femeie are ceva aparte, este frumoasa in felul ei.
Nu am o prietena, dar sint sigur ca ce este al meu este pus deoparte.
- Cum reactioneaza femeile cind esti pe scena?
- Am avut surpriza sa primesc propuneri indecente din partea fetelor.
Noroc ca nu au avut posibilitatea sa urce pe scena, ca nu stiu cum ma descurcam cu ele... Primesc telefoane, invitatii in oras sau cele mai indraznete ma opresc pe strada si ma intreaba daca vreau sa ies cu ele prin cluburi sau baruri.
sursa : informatia-zilei
CHAT
Site realizat de 
VIZITEAZA SITE UL
- Acasa
- Prezentare
- Primaria
- Agricultura
- Scoala
- Fisculas
- Folclor
- Interviu
- Sedinta topitorie
- Vocea comunitatii
- Video
- Contact
FOTO DIN DUMBRAVITA
- Foto Dumbravita
- Comentarii foto
- Biserica Dumbravita
- Comentarii biserica
- Foto arhiva
- Comentarii arhiva
- Meteo Dumbravita
FOTO DIN SINDRESTI
- Foto Sindresti
- Comentarii foto
- Biserica catolica
- Comentarii biserica
- Biserica ortodoxa
- Comentarii biserica
- Blog Sindresti
- Meteo Sindresti
FOTO DIN RUS
FOTO DIN UNGURAS
FOTO DIN CARBUNAR
FOTO DIN CHECHIS
- Foto Chechis
- Comentarii foto
- Biserica Chechis
- Comentarii biserica
- Gloria Chechis
- Comentarii sport
- Meteo Chechis
FOTO COMUNA SISESTI
- Blog Sisesti
- Sisesti
- Comentarii Sisesti
- Danesti
- Comentarii Danesti
- Surdesti
- Comentarii Surdesti
- Cetatele
- Comentarii Cetatele
- Bontaieni
- Comentarii Bontaieni
- Negreia
- Comentarii Negreia
PROMOVAM LOCALITATILE
SITE-UL A APARUT IN....
- emaramures.ro
- infomm.ro
- Glasul Maramuresului
- Informatia-zilei
- Jurnalul de vineri
- StiriMM
- Ne-cenzurat
- Blogul maramuresenilor
